#DIZGRAȚIAȚII. În țara în care un deținut moare în închisoare la fiecare trei zile, toate lucrările la Penitenciarul din Târgu-Jiu au fost abandonate

#DIZGRAȚIAȚII. În țara în care un deținut moare în închisoare la fiecare trei zile, toate lucrările la Penitenciarul din Târgu-Jiu au fost abandonate
Firma care efectua lucrările de supraînălțare la Penitenciarul Târgu-Jiu a sistat construcția, pe motiv că a majorat prețul, invocând creșterea salariului minim. În tot acest timp, deținuții reclamă la CEDO condițiile, unul dintre aceștia reușind să obțină 15.000 de euro daune morale.

În 2015, instanțe ale Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) au dat câștig de cauză unui deținut încarcerat, din iulie 1998, la Penitenciarul Târgu-Jiu. Miron Bordenciu, un bărbat de 51 de ani, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru omor, a reclamat condițiile de detenție. Acesta s-a plâns că a fost ținut în celulele supraaglomerate și neigienice, condiții care i-ar fi creat probleme de sănătate. Pentru tratamentul „degradant”, bărbatul a primit 15.000 de euro daune morale.

După acest proces, în 2016, Penitenciarul Târgu-Jiu a primit aprobarea execuției lucrării intitulate „Supraînălțare corp administrativ”, în valoare de 2.970.212 mii de lei, firma câștigătoare fiind SC Novara T IMPEX SRL, din Craiova. După ce a realizat aproximativ 20% din construcție, societatea a refuzat să mai presteze la același preț.

„Firma nu mai lucrează din 24 decembrie 2016. De atunci șantierul este închis, firma dorind o majorare a prețului lucrării cu aproximativ 38%, pe motiv că a crescut salariul minim pe economie. Am încercat să explicăm că nu putem majora prețul, dar investiția nu s-a reluat. Acum am început procedurile la ANP să suspendăm contractul pe motiv că societatea respectivă nu este serioasă. Firma a fost plătită pe ceea ce a lucrat. Din păcate, nu a realizat nici măcar un sfert din lucrare”, a declarat pentru MEDIAFAX, Ion Popescu, directorul Penitenciarului Târgu-Jiu.

Reprezentanții SC Novara T IMPEX SRL din Craiova au refuzat să comenteze situația de la Penitenciarul Târgu-Jiu. ,,Îmi pare rău, șefii firmei sunt în șantier, nu vă putem oferi aceste detalii legat de lucrarea de la Penitenciarul Târgu-Jiu”, a precizat telefonic unul dintre aceștia.

La finalul lucrărilor ar urma să fie mutate birourile conducerii penitenciarului, astfel încât spațiile ocupate de directori și de judecătorul delegat să fie puse la dispoziția persoanelor private de libertate.

Penitenciarul Târgu-Jiu a fost construit în 1888. În jurul închisorii s-au construit blocuri și case, ajungându-se acum ca unitatea să fie situată în mijlocul municipiului, într-o zonă intens circulată.

Cazul Miron Bordenciu nu este singurul care a ajuns la CEDO. Și un fost primar liberal din Râmnicu-Vâlcea a deschis un proces similar la CEDO, în timp ce era deținut al Penitenciarului Târgu-Jiu.
Iar lista probabil ar fi și mai lungă, dacă forurile europene nu ar fi decis să suspende, pentru următoarele șase luni, toate procesele pe care statul le are pentru condițiile din închisori. În schimb, țara noastră trebuie să prezinte un plan concret de măsuri.

Recent, deputatul social-democrat Elvira Șarapatin a vizitat Penitenciarul Târgu-Jiu, în calitate de membru al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții, din cadrul Camerei Deputaților. Aceasta propune și o soluție: ,,Pregătesc un raport pentru Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din cadrul Camerei Deputaților în care voi puncta plusurile și minusurile văzute în Penitenciarul Târgu-Jiu”, a anunțat Elvira Șarapatin, subliniind că singura soluție pentru închisoarea din municipiu, ca să evite supraaglomerarea, este preluarea fostei Școli de Jandarmi de la Bumbești-Jiu, spațiu aflat în conservare, unde pot fi mutați unii dintre deținuți. De altfel, chiar și conducerea închisorii a adresat un memoriu ANP și Ministerului Justiției, pentru preluarea clădirilor de la Bumbești-Jiu, fără rezultat însă.
În prezent, în Penitenciarul Târgu-Jiu se află în custodie 437 de persoane private de libertate, 362 fiind la regim semi-deschis, 73 la regim deschis și două se află în carantină. Capacitatea unității este de 487 de locuri.

Ultimul penitenciar construit în România a fost ridicat la Giurgiu în anul 1994, iar lucrările se vor termina cel mai probabil anul acesta. În rest, clădările sunt vechi, iar planurile privind penitenciarele realizate în regim public-privat nu s-au materializat niciodată.

Inchide