Singura închisoare din România care funcționează pe model norvegian. Ce condiții au deținuții

Redactor:
Radu Tutulan
La Centrul de detenție minori și tineri Tichilești - Brăila funcționează singura secție din România de încarcerare cu autogospodărire. Programul a fost finanțat de guvernul norvegian, fiind preluat modelul nordic.

Secția a fost deschisă la începutul lunii mai, luni fiind prima zi în care tinerii selectați vor fi mutați în camerele moderne. Proiectul a fost demarat după ce conducerea Centrului de Detenție pentru minori și tineri din Brăila a participat la un stagiu de pregătire în Norvegia.

„Am fost la un stagiu de pregătire în Norvegia, la un penitenciar pentru minori și tineri. Acel penitenciar pe care noi l-am vizitat avea patru locuri, iar la momentul vizitei noastre erau trei minori încarcerați. Aveau patru camere de câte un loc, doar trei ocupate. Aveau toate dotările pe care noi le-am pus la dispoziție acum, prin acest pavilion de autogospodărire. Singuri își pregăteau mâncarea, programul, activitățile de socializare. Aveau încăperi unde să își petreacă după-amiaza, seara la comun, ceea ce facem și noi acum”, povestește comisarul șef Stelian Nicușor, directorul Centrului de detenție minori și tineri Tichilești –
Brăila.

Pentru realizarea centrului de la Tichilești s-au folosit exclusiv fonduri de la guvernul norvegian, în baza unui parteneriat mai vechi semnat între România și statul nordic. Investiția s-a ridicat la aproape 50.000 de euro. Construcția exista însă a fost reconsolidată, izolată termic, s-a amenajat un nou acoperiș și s-a făcut dotarea cu mobilier și aparatură electrocasnică a tuturor celor șase camere, echiparea a două băi și a unei bucătării.

„Aici este un pavilion de autogospodărire în care sunt cazați cei care mai au trei luni până la liberare. Casa aceasta a fost gândită pentru un maximum de zece persoane internate. Avem trei dormitoare, unul cu patru locuri și două camere cu câte trei paturi simple. Camerele sunt dotate cu șifoniere, televizor, masă, iar la bucătărie au frigider, aragaz, cuptor cu microunde, mașină de spălat, chiuvetă și o masă de mari dimensiuni, pentru a încăpea toți zece în același timp, dacă va fi nevoie. Dar, conceptul aici este ca fiecare să își gestioneze singur timpul, să își prepare singur mâncarea, practic să fie liber să ia singur decizii”, explică directorul penitenciarului.

Deși ar fi nevoie de un astfel de pavilion care să găzduiască cel puțin 30 de persoane, câte se află în ultimul trimestru de încarcerare, fondurile au permis doar amenajarea acestei construcții, care poate primi cel mult zece tineri.

„Avem amenajată și o sală de activități, avem și baie amenajată în care ei să își facă igiena. Aici sunt patru dușuri Acest concept este relativ nou în România, este cu fonduri norvegiene, este luat modelul din experiența pe care am avut-o în Norvegia și am amenajat și noi așa cum am văzut, să începem să ne aliniem la standarde europene. În sala de activități, aici sunt amenajate canapele, fotolii, televizor, bibliotecă, măsuță unde ei să iși desfășoare diverse jocuri – șah, remi, ce vor. E un pas spre viitor, un pas spre libertate ceea ce am amenajat și suntem în faza de a aduce mobila și electrocasnicele necesare desfășurării acestor activități”, mai explică directorul unității în timp ce prezintă secția de autogospodărire.

Practic, spun reprezentanții penitenciarului, este un experiment inspirat de modelul aplicat în statele nordice, prin care se dorește reducerea ratei de recidivă și o mai bună reintegrare în societate. Există, totuși, o
diferență majoră între penitenciarul norvegian și secția pe model nordic amenajată la centrul de detenție Tichilești

„În ziua vizitei noastre la penitenciarul din Norvegia, la serviciu erau 23 de angajați, care se ocupau de trei deținuți. Erau atât de mulți angajați pentru că trebuia să se ocupe de deținuți de la ieșirea din cameră până la intrare. În permanență, fiecare minor era în compania unei persoane. Și, e adevărat, asigurau și logistica penitenciarului acești 23 de angajați, adică nu toți erau în contact direct cu deținutul, cu minorul. În momentul acesta, azi, în Penitenciarul Tichilești, sunt aproape 250 de persoane custodiate (n.r. în detenție), de care se ocupă 130 de angajați. Dar cum angajații lucrează în schimburi, efectiv, sunt cam șase persoane care lucrează direct cu minorii și desfășoară activități educative și psiho-sociale, la care se adaugă ofițerii de pază, care se ocupă de monitorizarea tinerilor”.

Astfel, dacă în Norvegia de un deținut se ocupă până la zece angajați ai centrului de detenție, în România un singur angajat al penitenciarului are în grijă zece deținuți. Chiar și în „secția norvegiană”, amenajată în
cadrul închisorii din Tichileși, este un singur supraveghetor care îi monitorizează pe cei zece deținuți care cazați acolo.

„Dacă am fi mai mulți, am putea să facem activități educative cu grupuri mai mici. Literatura de specialitate spune că dacă activitățile sunt desfășurate în grupuri mai mici, cresc și șansele de reintegrare și se
reduc șansele ca ei să-și dezvolte agresivitatea și orice alt comportament neconform cu regulile. Deci, activitățile desfășurate cu grupuri mai mici sunt mai benefice”, spune directorul unității.

Această practică a dat rezultate în Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda sau Finlanda, unde rata de recidivă este una dintre cele mai scăzute din lume.

Închisoarea Bastøy, din Norvegia, de exemplu, este considerată una cu cele mai bune condiții din lume, oferind deținuților confort, libertate și sprijin social pentru a deprinde valorile morale necesare transformării în cetățeni onorabili. Practic, insula Bastoy a fost transformată cu totul într-un spațiu de detenție, fiind construite locuințe pentru deținut, fiecare având propria lui cameră, grajduri pentru animalele domestice folosite de aceștia la muncile agricole și un feribot care pleacă în fiecare dimineață spre continent. Deșinuții pot pleca la muncă în afara insulei folosind feribotul, în fiecare dimineață, condiția fiind ca seara să se întoarcă înainte de ora 20:00. Iar cei care rămân pe insulă fie participă la activități educative, fie desfășoară activități agricole sau tehnice. În timpul liber, deținuții pot pescui, pot juca tenis sau practica echitație. Gardienii nu sunt înarmați și participă împreună cu deținuții la activitățile desfășurate de aceștia, chiar și masa o iau împreună. Iar cei care nu sunt mulțumiți de mâncarea primită își pot cumpăra de la magazinul închisorii produsele dorite pentru a-și prepara, la bucătărie, propria mâncare. Rezultatul: doar 16% dintre deținuții care au fost încarcerați la Bastoy au recidivat.

Eficiența politicilor de reabilitare reală a deținuților, dar și modificarea legislației prin relaxarea pedepselor pentru o parte dintre infracțiuni a dat rezultate și în Suedia, unde statul a fost nevoit în închidă, din 2010 până în prezent, patru penitenciare și un centru de arest preventiv din cauza lipsei deținuților.

„Numărul deținuților din Suedia a scăzut cu peste 1.000, în perioada 2005-2014, ca urmare a diminuării pedepselor pentru persoanele acuzate de trafic de droguri și a programului de reeducare a deținuților demarat de conducerea penitenciarelor. Rolul nostru nu este să pedepsim deținuții. Pedeapsa este însăși condamnarea, adică privarea de libertate. Pedeapsa constă în faptul că se află aici. Unele persoane trebuie încarcerate, dar scopul principal al unei închisori trebuie să fie acela de a-i integra în societate și a-i aduce într-o formă mult mai bună decât cea în care erau când au intrat aici”, a spus Nils Öberg, directorul general al administrației penitenciarelor suedeze, într-un interviu acordat publicației The Guardian.

În România, un deținut din doi comite o nouă infracțiune după eliberarea din penitenciar. Principalele cauze, identificate atât de autorități cât și de organizațiile nonguvernamentale, sunt generate de imposibilitatea găsirii unui loc de muncă după eliberare, de lipsa unui venit de subzistență până la angajare, dar, în special de ineficiența sistemului de probațiune. Un ofițer de probațiune are în supraveghere până la 300 de deținuți eliberați condiționat sau condamnați cu suspendare, pe care ar trebui să îi consilieze în vederea găsirii unui loc de muncă, să stea de vorbă cu aceștia pentru a le analiza evoluția post-eliberare și să se asigure că sunt respectate condițiile eliberării condiționate.

De asemenea, condițiile de detenție din penitenciare și îngrămădirea a 10-20 de deținuți, cu infracțiuni diferite și nivel de pericol diferit, într-o singură celulă, duc la dezvoltarea agresivității acestor persoane și a comportamentelor antisociale, susțin ONG-urile. Astfel, pentru a putea avea un sistem de detenție eficient, care să încurajeze îndreptarea individului și transformarea lui într-un membru de încredere al societății, ar trebui ca spațiile de detenție să fie restructurate, astfel încat în camere să stea cel mult patru deținuți, personalul să fie instruit astfel încât să poată oferi consiliere celor încarcerați, iar numărul ofițerilor de pază și al angajaților din centrele de detenție să fie mărit, susțin organizațiile nonguvernamentale.

Inchide