Florin Cîțu critică politica BNR: „Viață mai scumpă pentru români în schimbul unor indicatori macroeconomici cosmetizați”

Florin Cîțu a criticat decizia Băncii Naționale Române ( BNR) de a menține dobânda de politică monetară, în condițiile în care banca centrală estimează că inflația va crește din nou până la sfârșitul anului. Fostul ministru al Finanțelor Publice susține că o inflație mai mare înseamnă prețuri mai mari pentru români și afirmă că aceasta poate face ca deficitul și datoria publică să pară mai mici în raport cu PIB-ul. Banca Națională a României a decis în ședința de astăzi, 8 octombrie, să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, după ce inflația a scăzut de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. În termeni practici, acest lucru înseamnă că dobânzile din piață nu vor scădea. 

Dobânda de politică monetară a Băncii Centrale are impact direct asupra ratelor tuturor românilor care au credite sau depozite în lei. Dacă dobânda BNR crește, atunci automat cresc și celelalte dobânzi și, în  consecință, cresc ratele românilor sau companiilor, împreună cu dobânzile plătite de bănzi la depozite. 

Florin Câțu spune că dobânda ar fi trebuit analizată în raportul cu riscul creșterii prețurilor 

Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe, a criticat decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50%, deși banca centrală estimează că inflația va crește din nou până la sfârșitul anului. El a atras atenția asupra schimbării de estimare a BNR și crede că, în aceste condiții, dobânda ar fi trebuit analizată în raport cu riscul unei noi creșteri a prețurilor. 

„BNR s-a sucit. După ce ne-a spus tot anul că inflația va scădea, acum estimează că va crește până la sfârșitul anului. Și totuși menține dobânda de politică monetară neschimbată”, a scris Florin Cîțu pe pagina lui de Facebook. 

Florin Cîțu avertizează că românii vor avea o viață mai scumpă din cauza deciziei BNR de a menține dobânda la 6,50% 

Florin Cîțu susține că o inflație mai mare duce la creșterea PIB-ului calculat în bani, iar astfel deficitul și datoria publică pot părea mai mici în raport cu economia. Fostul ministru de Finanțe e de părere că acest lucru ar putea însemna că românii suportă prețuri mai mari, în timp ce situația finanțelor publice pare mai bună pe hârtie. 

„Inflația mai mare crește PIB-ul nominal. Deficitul și datoria publică arată astfel mai bine ca procent din PIB. Aceasta pare să fie justificarea neoficială a compromisului: viață mai scumpă pentru români în schimbul unor indicatori macroeconomici cosmetizați”, a adăugat fostul ministru de Finanțe. 

Fostul ministru al Finanțelor pune sub semnul întrebării rolul inflației în raportarea deficitului și a datoriei publice 

Florin Cîțu, a pus sub semnul întrebării obiectivul BNR de a menține stabilitatea prețurilor. Acesta s-a întrebat dacă inflația nu ajunge să fie folosită indirect pentru ca deficitul și datoria publică să pară mai mici în raport cu PIB-ul.  

„Până la urmă, obiectivul fundamental al BNR mai este stabilitatea prețurilor sau inflația este instrumentul prin care statul își cosmetizează deficitul și datoria?”, a scris Florin Cîțu. 

Banca Centrală avertizează că inflația poate crește din nou până la finalul anului 2026

În urma ședindinței de astăzu, Banca Națională Română a decis să pastreze dobânda la 6,50%,  după ce inflația a scăzut de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. Economia a stagnat în trimestrul al doilea, iar consumul populației a continuat să scadă. Banca centrală avertizează însă că inflația ar putea crește din nou până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și materiilor prime. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR va avea loc pe 12 noiembrie 2026.

Economia României nu a mai înregistrat o scădere în trimestrul al doilea din 2026, după reculul de 0,1% din primele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, însă, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic. Scăderea a fost mai redusă decât cea de 1,2% consemnată în primul trimestru.

Consumul populației a continuat să se reducă, iar exporturile nete au început din nou să afecteze negativ evoluția economiei. În același timp, atât deficitul comercial, cât și cel de cont curent au crescut în perioada aprilie-iunie, după mai multe trimestre în care aceste dezechilibre se diminuaseră. Indicatorii disponibili pentru trimestrul al treilea arată că economia ar putea începe să se redreseze.