Fost ministru al Educației: Rezultatele obținute de România la PISA 2025 „ar trebui să șocheze autoritățile”

Publicat: 08 09. 2026, 13:57
Mircea Miclea avertizează: „Începutul anului școlar va arăta destul de prost” / Ce ar trebui făcut, în viziunea fostului ministru al Educației / Foto: Mediafax

Situația României s-a înrăutățit și la Științe, și la Lectură, și la Matematică, iar la noua probă de competențe digitale suntem de asemenea sub media OECD, a declarat fostul ministru al Educației, Mircea Miclea. O altă concluzie alarmantă a testării PISA este faptul că România se clasează în primele 10 țări și regiuni economice din cele 91 participante „în care inegalitatea dintre școli este la cel mai înalt nivel posibil și 50% din performanța elevilor se explică nu prin competențele lor, nu prin mintea lor, ci prin școala la care învață”, a avertizat Miclea. Astăzi, 8 septembrie 2026, după publicarea rezultatelor PISA 2025, Mircea Miclea a făcut o analiză pentru Edupedu.ro.

 Loading ...

„Inegalitatea aceasta se replică: ai o inegalitate la nivelul educației, care apoi se propagă mai departe în societate. Diferența dintre cei care fac parte din medii selectate și merg la școli bune și cei care sunt în spate va crește din ce în ce mai mult. De fapt, și datele PISA din acest an arată, la nivel global, că diferența dintre scorurile celor mai buni elevi și cele ale celor mai slabi este la cel mai ridicat nivel din toată istoria PISA. Așa că e cu atât mai important de luat în seamă reducerea inegalității dintre școlile din România, pentru că altfel această inegalitate va fi din ce în ce mai mare și va produce falii sociale. Se vor crea moduri total diferite de gândire între cei care au un traseu legat de o școală bună și un mediu familial, socioeconomic avantajat, și cei care au un statut socioeconomic dezavantajat și o școală proastă. Se vor crea falii sociale: vor gândi diferit, vor acționa diferit, vor trăi diferit, din ce în ce mai diferit. Adică asta este o problemă de securitate națională: această creștere a inegalității”, a declarat Mircea Miclea în interviul acordat Edupedu.ro.

Mircea Miclea este singurul ministru din istoria României care a demisionat când premierul său, Călin Popescu Tăriceanu, nu a acordat Educației bugetul promis la preluarea mandatului, de 5% din PIB.

La toate disciplinele evaluate suntem sub media OECD și rezultatele s-au deteriorat și față de 2022

Fragment din analiza fostului ministru al Educației:

Mircea Miclea: Prima concluzie este că, din păcate, situația performanțelor școlare a scăzut semnificativ la toate disciplinele evaluate. Le iau pe rând:

  • la Științe, România are scor de 425, față de media OECD care este 484 și, din păcate, față de 2022, a pierdut 7 poziții în ranking
  • la Lectură are 413 și în raport cu 2022 a pierdut 7 poziții
  • la Matematică are 419 și din nou, în raport cu 2022, am pierdut 2 poziții

Deci peste tot e mai rău decât în 2022. Situația s-a înrăutățit, așadar, ceea ce nu este deloc o veste bună.

S-a introdus pentru prima dată o evaluare a competențelor digitale, pentru că PISA încearcă să țină cont de competențele necesare odată cu dezvoltarea societății economiei. Și, din păcate, și la aceste competențe digitale, raportat la media OECD care este de 500, România este sub medie cu 442. Deci, per ansamblu, la toate disciplinele evaluate suntem sub media OECD și rezultatele s-au deteriorat și față de 2022.

Edupedu.ro: Având sub ochi acest tablou, este în mod particular una dintre concluziile raportului PISA care ar trebui să îngrijoreze sau să șocheze autoritățile din România mai abitir?

Mircea Miclea: Ar trebui să șocheze autoritățile, dar mă îndoiesc că vor fi șocate, pentru că sunt interesate de cu totul alte aspecte, irelevante pentru această țară: de interese proprii, nu de interese naționale. Uitați, un alt rezultat al acestor date de la PISA arată foarte clar că, până la o investiție de 85.000 de dolari pe an per elev, cu cât crește investiția în educație, cu atât crește performanța. De la 85.000 de dolari per elev pe an în sus, nu mai există o corelație între câți bani dai și ce performanțe se obțin la evaluări. În general, noi suntem foarte departe de cei 85.000 de dolari pe an cheltuiți per elev, fie că vorbim de mediul primar, gimnazial sau liceal. Prin urmare, primul lucru pe care ar trebui să îl înțeleagă autoritățile este acesta: dacă dăm mai mulți bani, vor crește performanțele. Nu o spunem noi, nu o spun sindicatele, o spun aceste date. Ar trebui să se uite la date și să nu mai taie din banii care sunt dați pentru educație. Cum s-a tăiat ultima dată, inclusiv bursele sociale, în timpul vacanței.

Jumătate din performanțele elevilor sunt determinate de calitatea școlii din care fac parte

Datele acestea arată foarte clar un al doilea lucru care ar trebui să îngrijoreze foarte mult autoritățile: România este printre cele 10 țări în care apartenența la o școală, adică la ce școală ești elev, decide 50% din variația scorurilor; adică jumătate din performanțele elevilor sunt determinate de calitatea școlii din care fac parte. Faci parte dintr-o școală bună sau dintr-o școală slabă – de regulă, mediul urban versus mediul rural – aceasta explică 50% din diferențele de performanță. Prin urmare, suntem în primele 10 țări în care diferența asta este de peste 50%, ceea ce este extrem de îngrijorător: arată că învățământul nostru este, concret, inegal, cu o inegalitate mult mai mare decât în majoritatea celor 91 de țări luate în calcul în clasament, nu doar dintre țările OECD.

Prin urmare, trebuie să se intervină substanțial pentru a reduce această inegalitate dintre școli, pentru că ea decide, repet, jumătate din diferențele dintre elevi. Deci nu e vorba de mintea lor, că unii ar fi mai proști și alții mai deștepți, ci de calitatea școlilor. Atunci, din nou, trebuie să facem o intervenție masivă în acele școli care sunt dezavantajate, nu doar să concentrăm toate resursele, de exemplu profesorii de bună calitate, pe câteva școli. Dar, repet, deși aceste rezultate sunt evidente (așa cum au fost și alte date, evident), mă îndoiesc că vor fi luate în seamă de autoritățile actuale.