EXCLUSIV VIDEO | Senatorul Istvan Antal: ”Fără măsurile din energie, inflația nu mai era 16,4% în 2022, ci poate 30%”
This browser does not support the video element.
Chiar dacă prețurile la energia electrică și gazele naturale au scăzut pe piețele internaționale, menținerea plafonării lor, cel puțin în acest an, reprezintă o măsură de predictibilitate. Măsurile de protecție a consumatorilor luate de România încă din 2021, primele din Europa, au făcut și ca inflația să nu atingă cote greu de imaginat, spune senatorul UDMR Istvan-Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.
Plafonarea prețurilor la energia electrică și gaze naturale, decisă prin Ordonanță de Urgență, la sfârșitul lui noiembrie 2022, produce efecte până în 31 martie 2025, deși prețurile pe piețele internaționale au scăzut față de acea perioadă.
“Cel puțin în ceea ce privește anul acesta, eu cred că este extrem de important să mergem așa mai departe, și vă și spun de ce. O dată, din punct de vedere al predictibilității, adică dacă o dată ce am plecat pe acest drum și lucrurile sunt cât de cât calculate și a început să funcționeze, am creat acel mecanism centralizat de achiziție a energiei electrice, așa-zisul single buyer, de care tot s-a discutat în anii precedenți – uite, nimeni nu a făcut-o, nu a avut curaj, nu a avut asumare, noi am venit, această Coaliție, și am rezolvat-o și pe asta -, prin care, practic, ce am făcut: într-un singur loc, manageriat de OPCOM, intră toată cantitatea de energie electrică produsă.
OPCOM, care este o companie sută la sută a statului, prin Transelectrica, împarte către furnizori cantitățile de energie electrică la prețul plafonat de 450 de lei”, a explicat Istvan-Lorant Antal, președintele Comisiei pentru Energie din Senat.
”Suntem pe o direcție bună, lucrurile s-au liniștit, am luat măsurile la timp”
Totodată, senatorul UDMR a explicat un alt beneficiu al măsurilor luate de Coaliția de guvernare.
“Eu cred că este important să mergem mai departe, bineînțeles cu analiza foarte punctuală a momentului, a pieței spot, a contractelor la termen, pentru că tot așa am introdus mecanismul contractelor bilaterale, care mulți ani sau multă vreme au fost înțelese în sens negativ. Noi considerăm că, din cauză că nu au fost contracte bilaterale, în România, cu toate că am avut gaze naturale și energie electrică, am ajuns în situația aceea în care au explodat prețurile pe piața spot, adică pe piața zilei următoare.
Deci eu cred că, încă o dată, suntem pe o direcție bună, lucrurile s-au liniștit, am luat măsurile la timp. Și, încă o dată, vorbim de foarte puține ori în sens pozitiv de țara noastră, ne place mult să criticăm tot, mai ales clasa politică, pentru că numai prostii facem, mă iertați pentru expresie, bineînțeles cei care ne critică”, a mai spus Antal.
Haideți să evidențiem niște decizii bune. Nu se vorbește despre faptul că România a fost printre primele state din blocul european care a avut curajul să ia măsuri în plină criză energetică și în 2021, de 1 noiembrie, au intrat în vigoare acele măsuri de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale. (…) Din 2021, 1 noiembrie, deja pentru consumatorii casnici și noncasnici prețurile erau plafonate, Comisia Europeană încă nici nu se gândise la nicio măsură”, a adăugat senatorul UDMR.
Cum s-a adoptat primul act normative de plafonare a prețurilor la energie
Istvan-Lorant Antal a mai spus că cel care a insistat, în ședința de Guvern, să fie adoptat primul act normativ de plafonare a prețurilor la energie a fost vicepremierul Kelemen Hunor.
“Nu se vorbește mult nici despre domnul președintele (UDMR – n.r.) Kelemen Hunor, domnul vicepremier. A fost cel care a insistat practic la acea ședință de Guvern, care era ultima ședință condusă la acea vreme de Florin Cîțu, și a pus pe ordinea de zi această Ordonanță de Urgență, pe vremea aceea 118, în care s-a introdus această plafonare”, a adăugat senatorul UDMR.
Ulterior acestui moment, Comisia Europeană a pregătit directive și regulamente prin care a introdus obligativitatea de impozitare a venitului suplimentar și plafonarea prețurilor.
“România a făcut-o. Asta s-a măsurat și în raportul dat de Banca Națională, care a spus, explicit verbis: «fără aceste măsuri, intervenții, inflația în România în anul 2022 nu era 16,4%, ci poate era 30%»”, a afirmat senatorul Istvan-Lorant Antal.
Interviul integral AICI:
CITEȘTE ȘI:
EXCLUSIV VIDEO | Încă doi ani de așteptare până când Autostrada Moldovei va deveni realitate