Fuga criminalului care a îngrozit România s-a terminat în Elveția. Cine l-a dat de gol, de fapt, pe Vlad Băltățeanu

Vlad Bălțățeanu a fost capturat în Elveția, însă povestea modului în care principalul suspect din „crima cu valiza” a ajuns în mâinile polițiștilor capătă o turnură neașteptată. Primele informații apărute în România au indicat că bărbatul s-ar fi predat. Din Elveția vine însă o informație care schimba datele poveștii: Bălțățeanu a fost arestat la St. Gallen după ce pe numele său fusese introdusă o alertă.

Autoritățile din St. Gallen spun că Băltățeanu a fost arestat, de fapt, la solicitarea Oficiului Federal de Justiție, în baza unei semnalări în Sistemul de Informații Schengen. Cu alte cuvinte, în momentul în care polițiștii elvețieni au ajuns la el și identitatea lui a putut fi verificată, exista deja în sistem informația că România îl caută.

Autoritățile elvețiene nu prezintă cazul drept povestea unui suspect care a decis să renunțe la fugă și să se predea de bunăvoie, așa cum a apărut informația transmisă de autoritățile române. În informațiile publicate la St. Gallen se vorbește despre arestarea unui român de 30 de ani căutat într-un dosar de omor din România.

Iar o publicație elvețiană a mers chiar mai departe în titlu, folosind termenul german „gefasst”, care se traduce prin „prins” sau „capturat”.

Ce s-a întâmplat înainte ca Vlad Bălțățeanu să ajungă efectiv în custodia poliției din St. Gallen rămâne, pentru moment, necunoscut.

Nu a fost făcut public dacă acesta a fost găsit într-o locuință, într-un hotel, pe stradă sau într-o gară. Nu știm nici dacă a fost oprit într-un control de rutină ori dacă polițiștii știau deja unde se află și au mers direct după el.

Bălțățeanu era căutat pentru o crimă care a îngrozit România

Știm sigur însă ce exista deja înainte de întâlnirea lui cu polițiștii: semnalarea Schengen.

Sistemul SIS este una dintre principalele baze de date operative folosite de autoritățile statelor Schengen. În cazul unei persoane urmărite, polițiștii pot vedea că există o alertă și ce măsuri trebuie luate în momentul identificării ei.

Oficiul Federal de Justiție din Elveția explică, de altfel, că o procedură de extrădare poate începe tocmai de la o astfel de semnalare SIS. Dacă locul persoanei căutate este cunoscut, instituția poate cere poliției competente să o aresteze. Dacă locul este necunoscut, persoana poate fi introdusă și în sistemele elvețiene de urmărire.

După ce o persoană căutată este reținută în Elveția, cazul intră în procedura coordonată de Oficiul Federal de Justiție.
Suspectul este audiat în legătură cu solicitarea venită din străinătate și poate spune dacă acceptă sau nu să fie extrădat.

Dacă acceptă imediat, Elveția permite o procedură simplificată, iar extrădarea se poate realiza în numai câteva zile. Dacă se opune, începe procedura obișnuită, în care Oficiul Federal de Justiție emite de regulă mandatul de arest în vederea extrădării și solicită statului care îl caută să transmită cererea oficială. În mod obișnuit, termenul prevăzut de procedura elvețiană este de 18 zile și poate ajunge, în anumite condiții, până la 40 de zile.

Bălțățeanu are dreptul să conteste măsurile luate împotriva sa și poate cere inclusiv eliberarea din arest pe parcursul procedurii. În același timp, autoritățile elvețiene nu judecă în cadrul extrădării dacă este sau nu vinovat de crima de care este suspectat în România. Ele verifică dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru predarea sa către autoritățile române.

Vlad Bălțățeanu a intrat în atenția anchetatorilor după descoperirea macabră făcută pe râul Olt. Trupul iubitei lui, Valentina, o tânără de 28 de ani, a fost găsit într-o valiză, iar ancheta a dus către bărbatul care îi fusese partener.

În timp ce anchetatorii încercau să refacă ultimele ore din viața femeii și traseul principalului suspect, Bălțățeanu nu mai era de găsit în România, fugise pprin Ungaria cu ajutorul unui prieten.