O familie din Iași și-a construit casa pe un culoar de zbor, cu binecuvântarea primăriei. Aeroportul a sesizat abia după patru ani și cere demolarea

O casă de familie, ridicată cu acte, recepționată și înscrisă în cadastru, a ajuns în mijlocul unui război juridic cu Aeroportul Iași. Proprietarii s-au trezit în situația în care autorizația de construire a locuinței lor a fost anulată de instanță, după ce aeroportul a susținut că imobilul se află chiar într-o zonă sensibilă pentru traficul aerian și fusese construit fără avizul Autorității Aeronautice Civile Române.

Povestea a început în 2019, când soții Panțiru au cumpărat un teren de 588 de metri pătrați în comuna Aroneanu, județul Iași. Un an mai târziu, Primăria le-a emis autorizația pentru o casă cu parter, cu o înălțime maximă de 4,70 metri.

Locuința, de 129 de metri pătrați, a fost ulterior terminată, recepționată și înscrisă în cartea funciară. Cei doi au susținut în instanță că au urmat pașii ceruți de autorități și că este vorba despre casa familiei în care locuiesc împreună cu cei trei copii.

„La momentul obţinerii avizelor şi autorizaţiilor au avut reprezentarea că şi-au îndeplinit obligaţia de a efectua toate demersurile necesare pentru a ne asigura că locuinţa va fi edificată în condiţii de legalitate având toate acordurile în acest sens. (…) Subsemnaţii am acţionat ca orice om prudent şi diligent şi nimeni nu ne-a pus în vedere faptul că edificarea construcţiei pe respectivul amplasament poate impieta cu privire la siguranţa zborurilor aeriene (…)”, susțin soții Panțiru în apărarea lor.

Numai că, patru ani mai târziu, avea să apară surpriza.

Potrivit documentelor din proces, Aeroportul Iași spune că a identificat situația în mai 2024, în timp ce realiza un studiu de ”obstacolare obligatoriu pentru aerodrom”.

Concluzia aeroportului a fost una serioasă: imobilul s-ar afla în zona de siguranță a aeroportului, inclusiv pe culoarul de zbor, într-o arie în care construcțiile ar trebui verificate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR).

Așadar, problema nu era că AACR ar fi interzis neapărat casa. Problema era că nimeni nu ceruse avizul. Iar Aeroportul Iași a mers în instanță și a cerut anularea certificatului de urbanism și a autorizației de construire.

Primăria: casa avea doar parter, deci nu era nevoie de aviz

Primăria Aroneanu a venit însă cu propria explicație. Potrivit regulamentului urbanistic aflat în vigoare atunci, în anumite zone din apropierea aeroportului era prevăzută o excepție pentru locuințele cu regim mic de înălțime, respectiv case P și P+1.

Casa soților Panțiru avea numai parter, așa că autoritatea locală a susținut că, la momentul emiterii documentelor, avizul AACR nu era obligatoriu pentru o asemenea construcție.

Numai că excepția pe care s-a bazat Primăria avea să fie ulterior anulată de instanță într-un alt proces. Și aici începe adevăratul război.

În apărarea sa, Comuna Aroneanu nu s-a limitat să susțină că autorizația fusese emisă legal. Primăria a susținut, printre altele, că problemele din zonă ar fi apărut după construirea noii piste și după modificarea condițiilor de operare ale aeroportului.

Mai mult, autoritatea locală a afirmat că noua pistă ar fi fost realizată prin coborârea terenului cu aproximativ patru metri și că noile servituți și restricții aeronautice nu ar fi fost integrate corespunzător în documentațiile urbanistice locale.

Comuna a mers chiar mai departe și a contestat modul în care aeroportul și-ar fi obținut propriile avize pentru noua pistă.
Important: acestea sunt susținerile Primăriei Aroneanu în proces, nu concluzii stabilite definitiv de instanță.

Casa rămâne fără acte

Judecătorii Tribunalului Iași au considerat însă că elementul decisiv era altul. Nu Primăria și nici Aeroportul trebuiau să stabilească singure dacă o casă de 4,70 metri reprezenta sau nu un pericol pentru aviație. Această verificare trebuia făcută de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

Instanța a arătat că avizul AACR putea fi inclusiv favorabil, adică autoritatea putea constata că imobilul nu afectează siguranța zborurilor și poate fi construit. Numai că procedura trebuia parcursă.

Tribunalul a reținut că primarul trebuia să introducă în certificatul de urbanism obligația obținerii avizului AACR și abia după primirea acestuia să decidă dacă autorizația de construire putea fi emisă.

În 2026, Tribunalul Iași a admis acțiunea Aeroportului și a dispus anularea certificatului de urbanism nr. 263 din 10 decembrie 2019 și a autorizației de construire nr. 20 din 10 martie 2020.

Primarul Comunei Aroneanu a fost obligat și la plata a 8.570 de lei către Aeroportul Iași, reprezentând cheltuieli de judecată.

Numai că povestea nu s-a încheiat. Dosarul a ajuns în recurs la Curtea de Apel Iași, astfel că soluția privind actele casei nu este încă definitivă.