Urmașii lui Mihai Șora se luptă pentru moștenire cu văduva filozofului. Ce scrie în „testamentul final”, care aruncă în aer disputa pentru avere

La mai bine de trei ani de la moartea lui Mihai Șora, liniștea este departe de a se fi așternut peste familia celebrului filozof, care s-a stins din viață la venerabila vârstă de 106 ani. Moștenirea sa a devenit mărul discordiei între copiii săi și ultima soție, Luiza Palanciuc-Șora, femeia cu 56 de ani mai tânără decât el. Iar războiul judiciar scoate acum la iveală detalii surprinzătoare despre averea familiei, proprietăți înstrăinate în urmă cu mai bine de un deceniu, sume de bani și existența unui document invocat drept „testamentul final” al filosofului. Gândul vă prezintă detalii dintr-o încheiere judecătorească recentă, care aduce o nouă răsturnare de situație în disputa pentru moștenire.

Povestea de dragoste dintre Mihai Șora și Luiza Palanciuc a ținut prima pagină a ziarelor ani la rând, mai ales din cauza diferenței uriașe de vârstă dintre cei doi. Filosoful avea 98 de ani când s-a căsătorit, în 2014, cu femeia care avea să-i rămână alături până la sfârșitul vieții.

După moartea lui Mihai Șora, survenită pe 25 februarie 2023, în spațiul public s-a vorbit despre o avere estimată la aproximativ un milion de euro, valoare care nu a fost însă confirmată printr-o evaluare judiciară.

Numai că, la trei ani de la dispariția filozofului, copiii acestuia au decis să tranșeze problema moștenirii în instanță.

Văduva lui Mihai Șora contraatacă: ce a cerut în procesul cu urmașii filozofului

La Judecătoria Sectorului 1 București a fost înregistrat, pe 23 februarie 2026, dosarul 7477/299/2026, având ca obiect succesiunea lui Mihai Șora.

În calitate de reclamanți figurează Toma Gabriel Șora, Alexander Elisabeth Șora și Sylvie Gabrielle Delmas, iar de cealaltă parte se află Luiza Camelia Palanciuc-Șora.

Numai că văduva filozofului nu s-a limitat la postura de pârâtă. Aceasta a formulat, la rândul ei, o cerere reconvențională, prin care a introdus în disputa succesorală chestiuni legate de bunuri și sume de bani din trecutul familiei.

Iar aici apare unul dintre cele mai interesante detalii ale întregului scandal: în documentele procesului este invocat chiar „testamentul final” al lui Mihai Șora.

Referirea apare într-o încheiere pronunțată la 14 octombrie 2026, care dezvăluie că văduva a solicitat raportul unor presupuse donații, inclusiv în legătură cu bunuri menționate în testamentul invocat.

Ce ascunde disputa pentru moștenire

Din soluția instanței reiese că Luiza Palanciuc-Șora a încercat să aducă în discuția despre succesiune un apartament din București, situat pe strada Țepeș Vodă.

Nu este vorba despre o tranzacție recentă, ci despre un imobil înstrăinat în anul 2015, cu aproximativ opt ani înainte de decesul filosofului.

Mai exact, văduva a cerut ca, în cadrul raportului donațiilor, să fie luată în calcul valoarea sau echivalentul valoric al proprietății la momentul înstrăinării.

Dar surprizele nu se opresc aici! În aceeași cerere, Luiza a adus în discuție și sume de bani provenite din valorificarea unor bunuri din patrimoniul familiei Șora, inclusiv proprietăți situate la Timișoara, despre care se arată că ar fi fost menționate în acest „testamentul final”.

Astfel, războiul pentru moștenire ajunge să privească nu doar bunurile rămase după moartea filosofului, ci și operațiuni patrimoniale petrecute cu mulți ani înainte.

Deocamdată, documentul judiciar nu lămurește cine a beneficiat de eventuala donație a apartamentului, ce sume au rezultat din valorificarea bunurilor sau ce dispoziții conține testamentul invocat.

Lovitură pentru văduva filozofului

Tocmai când disputa pentru avere părea să se extindă asupra unor bunuri din trecutul familiei, a intervenit o decizie neașteptată.

La 14 octombrie 2026, Judecătoria Sectorului 1 a dispus anularea parțială a cererii reconvenționale formulate de Luiza Palanciuc-Șora.

Mai precis, instanța a anulat solicitările referitoare la raportul donațiilor privind apartamentul înstrăinat în 2015 și sumele provenite din valorificarea bunurilor familiei, inclusiv cele din Timișoara.

În încheierea pronunțată de judecători se precizează: „Anulează în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă PALANCIUC ȘORA LUIZA CAMELIA, respectiv cu privire la capetele de cerere prin care se solicită raportul donațiilor […]”.

În aceeași soluție, instanța face referire la: „sumele provenite din valorificarea unor bunuri din patrimoniul familiei Șora, inclusiv din bunurile situate la Timișoara, menționate de Mihai Șora în testamentul său final”.

Este o lovitură procedurală pentru văduvă, însă nu una definitivă. Anularea parțială nu echivalează cu stabilirea inexistenței donațiilor și nici cu soluționarea pe fond a întregii moșteniri.

Judecătorii au precizat că încheierea poate fi atacată prin cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la comunicare.

De la o poveste de dragoste controversată la un război pentru avere

Conflictul dintre ultima soție a lui Mihai Șora și copiii filosofului nu a izbucnit tocmai peste noapte.

Încă din 2023, după înmormântare, în spațiul public au apărut tensiuni între membrii familiei. Tom Șora a făcut atunci declarații despre relația cu tatăl său și despre proprietățile acestuia, inclusiv despre apartamentul în care locuise filosoful.

La acel moment, fiul intelectualului susținea că una dintre locuințe fusese cumpărată, în anii ’90, cu bani proveniți de la fratele său, Andrei Șora.

Procesul este însă departe de final, iar războiul pentru moștenirea filosofului se poartă în continuare pe masa judecătorilor. Rămâne de stabilit ce bunuri intră efectiv în masa succesorală, ce drepturi revendică fiecare dintre părți și care este valoarea reală a averii lăsate de Mihai Șora.