Viorica Dăncilă dezvăluie că Dacian Cioloș a promis la Bruxelles că va închide două mine de cărbune încă din 2016

Invitată la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, fostul premier Viorica Dăncilă a dezvăluit că Dacian Cioloș și-a asumat în 2016 la Bruxelles închiderea minelor de la Lupeni și Lonea. Ulterior, în 2018, României i s-ar fi cerut un plan de renunțare treptată la cărbune. Guvernul Dăncilă ar fi stabilit atunci reducerea a 540 MW de capacitate pe cărbune în următorii 12 ani, cu condiția ca acești megawați să fie înlocuiți cu alte surse de producție a energiei. Urmărește întreaga emisiune aici.

„Din 2013-2014 s-a vorbit despre reducerea emisiilor de carbon și despre un plan referitor la toate măsurile care trebuiau luate de fiecare stat membru. În 2016, domnul Cioloș s-a dus la Bruxelles și a promis că va închide minele de la Lupeni și Lonea. În 2018, li s-a solicitat tuturor statelor membre un program de renunțare la cărbune. Guvernul Dăncilă a făcut acest plan, cu o reducere de 540 MW în 12 ani, dar cu o condiție: nu va scoate din mixul energetic cei 540 MW dacă nu va pune ceva în loc. În condițiile în care s-a vorbit despre această decarbonizare, am mai luat niște măsuri”, a susținut Viorica Dăncilă în platoul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Viorica Dăncilă susține că a alocat 62 de milioane de euro pentru retehnologizare

Viorica Dăncilă a mai susținut că, în perioada guvernării sale, au fost alocate 62 de milioane de euro pentru retehnologizarea centralei de la Paroșeni, precum și alte fonduri pentru retehnologizare, cu scopul să reducă emisiile Complexului Energetic Oltenia și de a evita închiderea exploatărilor de cărbune.

Potrivit fostului premier, în 2019 România încă exporta energie, iar capacitatea instalată pe cărbune era de 3.974 MW, în timp ce hidroenergia avea 5.800 MW, iar energia eoliană 2.906 MW. Dăncilă a mai menționat că România avea aproximativ 13.000 MW de capacitate instalată din alte surse decât eolianul și solarul, precum și 1.300 MW de capacitate nucleară.

„Am alocat 62 de milioane de euro și am retehnologizat Paroșeni și am mai alocat o altă sumă pentru retehnologizare, astfel încât să reducem emisiile la Complexul Energetic Oltenia. Toate acestea tocmai în ideea de a nu închide exploatarea de cărbune. În 2019, noi exportam energie. Pe cărbune, România avea 3.974 MW. Pe hidro, România avea 5.800 MW. E foarte mult. Pe eolian, aveam 2.906 MW, dar aveam în jur de 13.000 MW fără să luăm în calcul energia datorată vântului sau cea solară. Mai aveam grupurile nucleare, cu 1.300 MW”, a adăugat Viorica Dăncilă.

De ce era important proiectul Bala pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă?

Viorica Dăncilă a mai adăugat că, în 2018, România a semnat acorduri cu privire la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri din China și Franța, în condițiile în care tehnologia CANDU era asociată atunci în principal cu Canada și China. Ca să asigure condițiile necesare construirii celor două reactoare, Guvernul ar fi solicitat Nuclearelectrica o analiză privind zona Bala și posibilitatea realizării unui baraj, astfel încât să fie asigurat necesarul de apă pentru răcirea reactoarelor 3 și 4.

„Iar aici trebuie să spun un lucru: în 2018 am semnat pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă cu China, pentru că China și Canada erau țările care aveau acest sistem CANDU. Am semnat cu China și Franța, pentru că așa am considerat că este necesar să fie și o țară europeană. În aceste condiții, pentru a putea implementa construcția acelor două reactoare, pe Bala am solicitat Nuclearelectrica – și poate confirma domnul Cosmin Ghiță – o analiză referitoare la Bala și la un eventual baraj, ca să asigur necesarul de apă pentru reactoarele 3 și 4”, a susținut fostul premier Viorica Dăncilă la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Ce pregătește Guvernul pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă

Proiectul BALA II are o istorie de mai mulți ani. Zona Bala este un punct critic al Dunării, iar proiectul urmărește redistribuirea debitului între brațul Bala și Dunărea Veche, printr-o serie de lucrări hidrotehnice și de dragaj. În 2024, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, în valoare de aproximativ 1,02 miliarde de lei, cu finanțare europeană și de la bugetul de stat. Proiectul avea și avizele de mediu necesare.

Problema este că, după aprobare, lucrările nu au mai început. Prima procedură de achiziție a fost anulată, iar o a doua licitație, lansată ulterior, a fost și ea anulată. În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora ONG-urile de mediu ar fi contribuit la blocarea proiectului prin solicitarea refacerii studiului de fezabilitate. Această explicație este însă o acuzație politică și nu este suficient susținută de documentele oficiale disponibile.

Vara aceasta, când nivelul Dunării a scăzut dramatic și alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă a devenit o problemă, autoritățile au intervenit de urgență chiar în zona Bala, inclusiv prin scufundarea controlată a unor barje pentru redirecționarea apei spre Cernavodă.

În același timp, Guvernul a decis să reanalizeze și să accelereze proiectul BALA II. Astfel, investiția de peste un miliard de lei, aprobată în 2024, dar rămasă neexecutată, a revenit în centrul discuției tocmai atunci când România s-a confruntat cu problema pentru care proiectul poate avea o importanță strategică: cum asiguri suficientă apă pentru Cernavodă atunci când Dunărea ajunge la debite extrem de mici.

Realizarea proiectului va avea ca rezultat, implicit, creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă și asigurarea nivelului necesar funcționării unităților 1 și 2 de la Cernavodă, precum și a unităților 3 și 4 atunci când acestea vor funcționa.