Aproape 6.000 de persoane au semnat petiția Certej=Roșia Montană. Organizațiile de mediu cer sprijinul lui Klaus Iohannis „pentru respectarea legii”

Petiția „Certej=Roșia Montană. Cere-i lui Iohannis respectarea legii” a fost inițiată de o organizație de mediu după ce președintele Klaus Iohannis a postat pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute, un mesaj în care reiterează ideea că nu va accepta ca proiectele de exploatare a resurselor naturale ale României să fie promovate „peste noapte” și fără o dezbatere publică, el menționând Roșia Montană și gazele de șist, fără a face referire și la Certej (Hunedoara).

„Nu voi accepta ca proiecte precum ‘Roșia Montană’ și ‘gazele de șist’ să fie promovate peste noapte și în condiții care pun în pericol oamenii și mediul”, se arată în fragmentul din „angajamentele președintelui Klaus Iohannis” care însoțește o postare de duminică de pe Facebook a președintelui Iohannis.

„Dată fiind netransparența autorităților și faptul că primarul (Petru Cîmpian, din Certeju de Sus n.n.) este membru PNL, am inițiat o petiție adresată lui Klaus Iohannis pentru respectarea legii la Certej. Așteptăm cu mare interes o reacție din partea președintelui Iohannis”, au precizat pentru gândul reprezentanții Mining Watch.

Organizațiile de mediu susțin că pentru șantierul de la Certej, în zona carierei Coranda, demarate recent de Deva Gold SA – companie în care canadienii de la Eldorado Gold dețin 80% – nu există autorizație de construire, astfel că lucrările sunt considerate ilegale.Pe acel loc se va afla iazul de decantare a sterilului rezultat din procesul de obținere a aurului, pe bază de cianuri.

Pe internet au apărut mai multe fotografii și înregistrări video cu utilajele de pe șantierul proiectului minier Certej.

Foto miningwatch.ro

După mesajul lui Iohannis legat de Roșia Montană, pe mai multe pagini de Facebook care militează pentru blocarea proiectului de la Certej au apărut solicitări adresate președintelui.

„Dle președinte Klaus Iohannis, la Certej, într-un total dispreț față de oameni, față de siguranța și opinia lor, față de mediu și față de dialog, a început primul proiect cu cianuri din România. Toate acestea cu suspiciunea absenței autorizațiilor necesare, pe care primarul Certejului, domnul Cîmpian – colegul dvs. de partid, refuză să le prezinte public! Proiectul minier de la Certej este un proiect „precum Roșia Montană”, așa cum sunt alte 12 în perimetrul Apusenilor. Deci, cu Certej ce facem, domnule președinte?”, scrie într-o postare pe Facebook pe pagina „Certej fără cianură”.

Reprezentanții organizațiilor de mediu au declarat pentru gândul că, deși în prezent pe șantierul de la Certej nu se mai desfășoară lucrări, utilajele sunt încă acolo. În satul din apropiere circulă două explicații pentru această situație. Una este că lucrările s-au oprit pentru că actele de autorizare nu sunt în regulă, în timp ce o altă versiune este că activitățile s-ar fi sistat din cauza unor alunecări de teren.

Gândul a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Deva, instituția responsabilă cu verificarea autorizațiilor de construire, informații privind un eventual control în cazul proiectului Certej, însă, până la publicarea articolului, ISC Deva nu a transmis un răspuns.

www.mmediu.ro

Mai mulți europarlamentari cer Comisarului de mediu interzicerea cianurii

Pe de altă parte, mai mulți eurodeputați, la inițiativa a doi europarlamentari – maghiarul György HÖLVÉNYI (PPE) și finlandeza Sirpa Pietikäinen (PPE) – au semnat în această lună o scrisoare adresată comisarului european pentru mediu, Karmenu VELLA prin care i se solicită interzicerea, la nivelul UE, a tehnologiilor pe bază de cianuri folosite în exploatarea aurului.

Pe 5 mai 2010 Parlamentul European a votat într-o proporție covârșitoare o rezoluție prin care solicita Comisiei Europene o interdicție totală a utilizării cianurii în minerit. Fostul comisar european pentru mediu, Janez Potočnik, „a refuzat” însă, la acea vreme, să pună în aplicare rezoluția.

„Cu toate acestea, suntem profund dezamăgiți de lipsa de acțiune a Comisiei Europene până acum. În ciuda rezoluției adoptate de Parlamentul European, care a solicitat statelor membre să nu sprijine nici un fel de activități miniere pe bază cu cianuri până la introducerea unei interdicții, astfel de proiecte continuă să fie aprobate în întreaga UE. În prezent, în ciuda protestelor constante ale populației de la nivel local, mai mult de 20 de proiecte de minerit pe bază de cianuri sunt propuse în zone dens populate în opt state membre, iar mediul sănătos pentru mai multe milioane de cetățeni ai UE va fi pus în pericol”, se arată în scrisoarea europarlamentarilor adresată comisarului european pentru mediu, Karmenu Vella.

43 de ani de la dezastrul de la Certej

Gândul a publicat recent un articol despre dezastrul de la Certej (Hunedoara), de la care pe 30 octombrie s-au împlinit 43 de ani. Prin ruperea digului de la barajul de steril al exploatării miniere Certej în numai câteva minute, cianura a ras de pe fața pâmântului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente, un cămin de 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării.

Foto: Arhivele Naționale//victime ale dezastrului din 30 octombrie 1971

Potrivit unor informații prezentate de organizațiile de mediu, actualul proiectul minier de la Certej, care ocupă o suprafață de 456 hectare, presupune utilizarea unei cantități de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani. Ca și în cazul proiectului Roșia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură și metale grele, ar urma să fie depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafață totală de 63 de hectare.