Ce dobânzi plătește statul băncilor în fiecare secundă. Suma ar fi suficientă pentru construcția câte unui kilometru de autostradă la fiecare patru zile

În prima jumătate a acestui an statul român a plătit, în medie, câte 90 de euro pe secundă în contul dobânzilor aferente împrumuturilor luate de la bancheri, adică o medie zilnică de circa 780.000 de euro, bani suficienți pentru a plăti construcția a câte unui kilometru de autostradă la fiecare patru zile.

Suma este cu 26,7% mai mare decât banii dați de Finanțe în aceeași perioadă a anului trecut, la capitolul dobânzi, când statul a plătit 71 de euro pe secundă.

În intervalul ianuarie-iunie 2012, guvernul s-a împrumutat de la bancheri într-un ritm mediu de 690 de euro pe secundă, conform calculelor gândul pe baza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Astfel, MFP a împrumutat în primul semestru al acestui an aproape 48 de miliarde de lei, respectiv 10,8 miliarde de euro la un curs mediu de 4,42 lei/euro, cu 6,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Vance poate face cedări la negocieri pentru a-l salva pe Trump de această povară”

09:00

CONTROVERSĂ „Experiment social” marca „FSB”. Ce sumă li s-a promis rușilor amatori de câștiguri financiare rapide pentru a comite acte de sabotaj

09:00

Statul este nevoit să se împrumute atât pentru a acoperi deficitul bugetar, respectiv diferența dintre cheltuieli și venituri, cât și pentru a „rostogoli” datoriile mai vechi ajunse la scadență, adică să le plătească prin noi credite.

În urma negocierilor dintre guvern și reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Comisiei Europene, deficitul bugetar a fost majorat la sfârșitul lunii trecute de la 1,9% la 2,2% din PIB pentru a se putea realiza reîntregirea salariilor bugetarilor și restituirea lunară către pensionari a sumelor stabilite de Curtea Constituțională ca fiind reținute ilegal în contul asigurărilor de sănătate în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012.

Dobânzile plătite de stat în 2012, suficiente pentru a acoperi deficitul bugetului de pensii

Presiunea plății dobânzilor asupra bugetului de stat este în continuă creștere, după cum reiese din datele MFP. Astfel, în prima jumătate a anului, dobânzile împrumuturilor luate de stat s-au ridicat la circa 1,4 miliarde de euro. Prin urmare, dacă în a doua parte a anului valoarea dobânzilor plătite își va menține ritmul din primul semestru, atunci statul va plăti anul acesta băncilor, doar pe dobânzi, 2,8 miliarde de euro. Spre comparație, după cum reiese din datele oficiale ale Finanțelor, deficitul de la bugetul de pensii de stat, respectiv diferența dintre pensiile plătite și contribuțiile încasate, ar urma să atingă la sfârșitul anului nivelul de 3 miliarde de euro.

Totodată, valoarea totală a dobânzilor plătite de stat până la sfârșitul lunii iunie este de peste trei ori mai mari decât suma încasată ilegal din contribuțiile de sănătate ale pensionarilor, bani ce vor fi restituiți în tranșe.

Mai mult, suma este de două ori mai mare decât subvențiile acordate de guvern până la jumătatea anului și reprezintă două treimi din banii pe care i-a statul i-a alocat pentru investiții în aceeași perioadă.

La sfârșitul lunii iunie, datoria publică a României a ajuns la 47,3 miliarde de euro, respectiv 34,6% din PIB, cu aproape trei puncte procentuale mai mare decât la începutul anului.

Tensiunile politice și cursul de schimb influențează nivelul dobânzilor plătite de stat

În 2010 România a împrumutat, în medie, 441 de euro pe secundă, în timp ce, un an mai târziu, statul împrumuta 687 de euro pe secundă pentru a rostogoli datoriile și a finanța deficitul bugetar. În paralel cu datoriile au crescut și plățile cu dobânzile, analiștii avertizând că orice fel de tensiune politică poate duce la majorarea costurilor de împrumut ale statului.

„Există două surse care pot mări costurile de împrumut: una externă, pe fondul tensiunilor din zona euro care duc la majorarea costurilor de împrumut pentru țările de la periferie și o sursă autohtonă, tensiunile politice, care pot să adauge o primă de risc”, a declarat pentru gândul Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica.

De la începutul anului leul s-a depreciat cu circa 3,6% în fața euro, momentele care au marcat cel mai vizibil evoluția negativă fiind demisia guvernului Boc, căderea guvernului Ungureanu, suspendarea președintelui și anunțarea rezultatelor referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu. În aceste perioade cursul a bătut record după record, culminând cu cel mai recent maxim istoric, de 4,6481 lei/euro, anunțat pe 3 august de Banca Națională a României (BNR).

Lungu avertizează asupra faptului că și evoluția ratei de schimb va influența costurile de împrumut, în special dacă Finanțele plănuiesc să atragă bani de pe piețele externe. „Ofertele băncilor ar trebui să fie mai reduse, însă aceste oferte depind și de expunerea pe care o au băncile sau de lichiditatea pe care o au la dispoziție”, ne-a mai declarat el.