EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR. Cosmin Sterea Grossu, șef Serviciu informatică și statistică judiciară, CSM: „În acest moment legislația nu este pregătită să permită anumite procese de digitalizare”

Digitalizarea Justiției în România este un proces greoi, iar principarea provocare este adaptarea legislației, spun invitații emisiunii GÂNDUL FINANCIAR de joi, 25 martie. Sunt deja câteva proceduri din cadrul actului de justiției care au fost digitalizate de unele instanțe în contextul pandemiei, explică avocatul Diana Ghinculov, membru fondator al grupului Digitalizarea Justiției. Însă putem vorbi momentan doar despre „insule de digitalizare”, adaugă Antonio Iordan, avocat și membru în Comitetul Permanent al Uniunii Naționale a Barourilor din omânia (UNBR).

Legislația nu este încă pregătită să permită anumite procese de digitalizare cum ar fi înlocuirea dosarului fizic exclusiv cu un dosar electronic, explică și Cosmin Sterea Grosu, judecator, Șef Serviciu Informatică și Statistică judiciară în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Digitalizarea vine cu cei trei E: Ecologie, Economie, Eficiență, spune și avocatul Diana Ghinculov. Dacă s-ar lua mai mult în considerare aceste avantaje: viteză, eficiență, optimizare, costuri, atunci procesul de digitalizare a Justiției ar trebui accelerat la nivelul decidenților.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

„Primul pas către digitalizarea justiției este adaptarea legislației. În acest moment legislația nu este pregătită să permită anumite procese de digitalizare cum ar fi înlocuirea dosarului fizic exclusiv cu un dosar electronic pentru anumite tipuri de litigii. De exemplu, toată lumea ar fi de acord că în cazul unor litigii între profesioniști sau între părți reprezentate de avocați ar fi mult mai comod ca întreaga procedură să se desfășoare exclusiv în format electronic. Doar că legislația în vigoare nu permite acest lucru”, spune judecătorul Cosmin Sterea Grosu.

Există un precedent al digitalizării punctuale a unor procese din actul de justiție creat de mai multe instanțe din România

Avocatul Diana Ghinculov explică, la rândul său, că există deja dosarul electronic implementat la majoritatea instanțelor din raza Curții de Apel București, spre exemplu. Sunt posibile programările online care se fac pentru studierea unui dosar. Există un precedent creat în 2020 la Tribunalul București și la Înalta Curte de Justiție  al ședințelor de judecată online, prin videoconferință. La fel, comunicările între părți și instanță se pot face online.

„Deci iată că avem deja o parte de digitalizare în actul de justiție. Evident că mai sunt etape de urmat. Însă întrebarea principală este dacă să vedem actul de justiție ca pe un loc sau ca pe un serviciu. Iar bătălia care se dă acum este între tradițional și digital. Digital Justice este tot un concept creat de Comisia Europeană care ne indică cum să transformăm și să aducem în digital justiția cu condiția să respectăm principiile fundamentale ale Dreptului vechi de mii de ani. Este vorba despre Procedura civilă și drepturile omului, dar și despre protecția datelor personale”, spune Diana Ghinculov pentru GÂNDUL FINANCIAR.

Însă Antonio Iordan, avocat și membru în Comitetul Permanent al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) crede că România este încă într-o etapă destul de incipientă în ce privește digitalizarea Justiției. Cel puțin în raport cu Estonia, care este în stadiul cel mai avansat la nivelul Uniunii Europene sub acest aspect. În Estonia toată lumea are o identitate digitală, iar celeritatea actului de justiție este mult optimizată.  Antonio Iordan spune că putem vorbi doar despre „insule de digitalizare” .

Instanțele nu au o o soluție unitară pentru desfășurarea ședințelor de judecată online

La rândul său, judecătorul Cosmin Sterea Grosu face o precizare despre „insulițele de digitalizare” din sistemul judiciar autohton.

„Ele au luat naștere mai mult din cauza faptului că nu e existat un efort coordonat din partea Ministerului de Justiție de a face față realității sociale. Iar instanțele au rămas în urmă pentru că pentru fiecare operațiune trebuia demarată o procedură de achiziții publice. Astfel că fiecare instanță a găsit soluții cu resurse proprii. Dosarul electronic a fost implementat întâi la Cluj, apoi la Arad dar dezavantajul este că fiecare are o aplicație diferită, iar avocații trebuie să se familiarizeze cu fiecare dintre ele. Ar fi trebuit ca Ministerul Justiției să intervină în timp util ca să unifice aceste proceduri, să coordoneze procesul de digitalizare” – Cosmin Sterea Grosu, Șef Serviciu Informatică și Statistică judiciară în cadrul CSM.

Există un proiect în lucru la nivelul Ministerului Justiției în care Consiliul Superior al Magistraturii este partener – cu privire la noul sistem informatic care at trebui să preia  funcțiile acestor aplicații care sunt implementate prin soluții individuale la nivelul instanțelor, mai explică judecătorul. Dar noul sistem va fi implementat în 2-3 ani iar în acest interval de timp când este foarte mare nevoie de digitalizare instanțele rămân cu aplicațiile locale.

Celeritatea actului de justiției, optimizată prin digitalizare

În mai 2020, în primele luni de la debutul pandemiei, Ministerul Justiției a emis un ordin ministerial cu privire la digitalizarea justiției. De altfel, ministerul a primit în 2021 fonduri cu 16% mai mari decât în 2020. Tocmai pentru infrastructura tehnică pentru utilizarea mijloacelor electronice s-au alocat aproximativ 36 milioane de lei ceea ce înseamnă circa 8 milioane euro, precizează Diana Ghinculov.

„Într-adevăr, din punct de vedere legislativ, Codul de Procedură Civilă, respectiv Penală ne spune foarte clar cum se organizează un proces de judecată. A existat un mic pas prin Decretul președintelui de prelungire a stării de urgență în care s-a menționat că pe durata stării de urgență anumite procese pot fi realizate prin videoconferință. Însă limitat la perioada respectivă”, spune Diana Ghinculov.

Există, la nivelul Comisiei Europene, acel sistem e-CODEX, cel mai important mijloc de comunicare online pentru sistemul de justiție. Din 2023, 1 iulie, acesta se va înlocui cu sistemul eu-LISA. Mai este un sistem care se referă la mijloacele de comunicare pentru probele online. Nu se pune problema să se digitalizeze integral justiție, ci doar anumite procese, explică avocatul.

„Spre exemplu, pentru mine ca avocat, dacă văd probele online asta înseamnă că nu mai trebuie să mă duc la arhivă să fac programare și să revin peste o săptămână să văd dosarul fizic, să iau dosarul, să fac cerere de aprobare a copiilor xerox și așa mai departe. Economisesc timp. În ce privește comnicarea electronică, nu mai trebuie să printez sute de pagini. Le pot lua din cloud-ul meu și să le trimit către instanță și către partea adversă. Practic se înlocuiește acea procedură foarte anevoioasă de comunicare care presupune nenumărate termene de amânare”, mai spune Diana Ghinculov.

Comisia Europeană a adoptat în 2020 pachetul de inițiative pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

Comisia Europeană a adoptat, la sfârșitul anului trecut, pachetul de inițiative pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE, care conține doi piloni principali: Comunicarea privind digitalizarea justiției în UE și noua Strategie privind formarea judiciară europeană.

Digitalizarea instituțiilor cu atribuții și competențe în domeniul justiției, sau tangențial serviciului public judiciar și în sensul cel mai larg al activităților de aplicare a legii, constituie premisa necesară pentru inițierea și realizarea coerentă și integrată a digitalizării Justiției.

Contextul este cel al respectării principiilor și garanțiilor fundamentale ale procesului civil și penal, și a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor (GDPR).