Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară

Economia României este marcată de o încetinire semnificativă și de semne de întrebare cu privire la viitor. În primul semestru din 2025, economia țării noastre a crescut cu numai 0,3% în primul semestru al acestui an față de anul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, majoritatea instituțiilor financiare internaționale au revizuit prognozele în scădere din cauza măsurilor de consolidare fiscală și a inflației ridicate. România are în prezent cea mai mare inflație din Europa, de aproape 9%.

Economia României se află într-o situație dificilă

Creșterea a încetinit vizibil, investițiile private sunt prudente, iar presiunea pe bugetul public limitează la maxim capacitatea statului de a mai susține economia. În acest sens, sistemul bancar rămâne singurul canal de finanțare pentru companii, IMM-uri și gospodării. Mai mult decât atât, premierul Ilie Bolojan susține că țara se află într-o situație economică dificilă și e foarte posibil ca România să intre în recesiune tehnică.

Realitatea dură de la noi reflectă de fapt o problemă mult mai amplă, care afectează întreaga Uniune Europeană. Pentru prima dată de la criza financiară, principalul risc care vizează stabilitatea financiară a Bătrânului Continent nu mai este fragilitatea băncilor, ci lipsa de creștere economică. Economia Europei a stagnat de-a lungul timpului și a devenit mai vulnerabilă decât dacă și-ar fi asumat riscuri pentru investiții și dezvoltare.

Sistemul de reglementare european este prea complex, greoi și lent pentru economia actuală

Miniștrii de finanțe ai UE au cerut în unanimitate Comisiei Europene să simplifice și să eficientizeze cadrul de reglementare financiară. Pentru prima dată, toate statele membre, deși interesele sunt divergente, au recunoscut că sistemul de reglementare al Europei este prea greu, prea complex și prea lent pentru economia actuală. După mai bine de un deceniu, Europa se confruntă cu restrângerea capacității băncilor de a finanța economia reală, iar contextul geopolitic instabil, cu tranziții costisitoare și o competiție globală acerbă, restrângerea devine un real pericol.

Creditele bancare asigură 80% din finanțarea datoriilor pentru afaceri

Economia Europei funcționează pe baza creditelor bancare care asigură aproximativ 80% din finanțarea datoriilor pentru marile afaceri. Ei bine, problema se amplifică din cauza suprapunerilor de reglementare care, pe lângă cerințele de capital, impun amortizări suplimentare și așteptări conservatoare care funcționează ca niște obligații noi de capital. Potrivit estimărilor, aceste cerințe reduc capacitatea de finanțare a băncilor europene cu 2,4 – 4,1 trilioane de euro, adică echivalentul a 100 de milioane de credite pentru IMM-uri, 20 de milioane de ipoteci sau întreaga investiție necesară pentru tranzițiile verzi, digitale și de apărare ale Europei combinate.

Cum abordează alte economii majore această situație

În timp ce Europa amână ce are de făcut, deși știe ce trebuie să facă, alte economii au început să ajusteze cursul. Statele Unite au relaxat elemente-cheie din pachetul „Basel III” și au redus cerințele de capital pentru a susține creditarea și investițiile. Marea Britanie a urmat exemplul SUA, iar Banca Angliei a revizuit în jos cerințele de capital pentru a elibera capacitate de finanțare. Mesajul comun al Washington-ului și Londrei e clar: „dacă vrei creștere economică nu poți continua să strângi șuruburile asupra instituțiilor care finanțează economia”.

Europa are mijloacele necesare, are bănci solide, companii competitive și un potențial de inovare uriaș. Ceea ce îi lipsește însă este un cadru care să transforme stabilitatea într-un motor de creștere al economiei, nu într-o piedică. Directorul executiv al J.P. Morgan spune că slăbiciunea Europei nu este doar o problemă internă, ci un risc global, o Europă care stagnează devine mai dependentă, mai vulnerabilă și mai puțin relevantă strategic.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026

România are cea mai mare inflație din UE. Media europeană este de 2,4%, noi ne apropiem de 9%, dublu față de următoarea țară din clasament