Florin Cîțu: Primii bani din PNRR, în decembrie. Nu ar trebui să fie probleme dacă nu avem un Guvern cu puteri depline, deși este foarte scăzută această variantă

Publicat: 28/10/2021, 14:37
Actualizat: 28/10/2021, 16:58

Premierul demis Florin Cîțu, ministru interimar al investițiilor și proiectelor europene, a declarat, joi, că primii bani din Planul Național de Regresare și Reziliență ar urma să ajungă în România în luna decembrie.

„Tot ceea ce ținea de Comisia Europeană a fost făcut, acum este pe umerii noștri. Urmează implementarea PNRR și ar trebui ca în decembrie să avem primii bani din PNRR. Ordonanța e deja dată. Trebuie să dăm un HG, dar acum este la noi, ceea ce ține de CE s-a terminat”, a declarat Florin Cîțu, după întâlnirea Consiliului ECOFIN.

„Nu au fost întrebari și nici observații la PNRR-ul României. A fost o scurtă prezentare făcută de ministrul Finanțelor. Am avut o intervenție foarte scurtă și gata”, a spus Florin Cîțu.

Potrivit prim-ministrului demis, implementarea PNRR nu ar trebui să fie pusă în dificultate de faptul că în prezent România nu are un guvern cu puteri depline. „Unele acte se pot face în Parlamentul României dacă nu o să avem guvern. Avem proiecte de lege, deci nu este nicio problemă, avem deja ordonanță”, a mai spus Florin Cîțu, care a declarat că ar trebui să avem un Guvern săptămâna viitoare.

„Nu ar trebui să fie (probleme cu banii prin PNRR în acest an, indiferent dacă avem un Guvern plin sau demis – n.r.). Ne-am uitat, am luat în calcul această variantă, deși este foarte scăzută să nu avem un Guvern, și vom… avem în Parlament, am discutat, putem să avem un proiect de lege care cu siguranță că va trece”, a spus Florin Cîțu.

În același context, Florin Cîțu a detaliat că se pot aloca resurse financiare comunităților locale și în această fază, șise vor aloca, dar este, pe de altă parte, important ca și autoritățile locale să facă eforturi să reducă cheltuielile, așa cum s-a făcut la nivel central.

Traseul și alocările prin PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență urmează să fie aprobat, în scris, vineri, 29 octombrie, de către Consiliul UE, ceea ce va permite obșinerea prefinanțării de 13%, conform informațiilor de pe site-ul forului european. Comisia Europeană a probat PNRR-ul României pe 27 septembrie 2021 și  constă într-o alocare totală de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi.

PNRR-ul Românie, evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene

Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a fost evaluat pozitiv  de Consiliul Uniunii Europene astăzi, 28 octombrie, ultima etapă la nivelul instituțiilor europene. Astfel, România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale. Pasul final al aprobării se va concretiza prin decizia Consiliului de punere în aplicare, care va fi adoptată prin procedură scrisă, la scurt timp după videoconferința de astăzi a miniștrilor de finanțe ai statelor membre (ECOFIN), a anunțat Guvernul, printr-un comunicat de presă.

„România va avea o infuzie puternică de fonduri europene prin acest Plan și are șansa reală de a se dezvolta în următorii ani. Implementarea include 64 de reforme și peste 100 de investiții în toate domeniile. Transportul, Sănătatea și Educația vor avea parte de finanțări masive, iar asta va însemna modernizarea României”, a afirmat premierul Florin Cîțu, citat în document.

„Am plăcerea de a anunța vești bune pentru încă trei state membre. Tocmai am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare și reziliență ale Estoniei, Finlandei și României. În curând, aceste țări își vor putea primi plata de prefinanțare din Mecanismul de redresare și reziliență. Reformele și investițiile prezentate în planurile lor sprijină ferm Agenda verde și Agenda digitală ale UE. Prin abordarea principalelor provocări, redresarea europeană generală va fi mai sustenabilă și mai rezilientă”, a declarat joi Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei, țară care deține Președinția Consiliului UE, în comunicatul publicat de Consiliu.

În perioada următoare, primele fonduri, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României, vor ajunge în țară sub forma unei prefinanțări acordate de Comisia Europeană.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

În total, prin PNRR România va beneficia de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.

Totodată, în spiritul transparenței Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat astăzi, 28 octombrie, versiunea extinsă a Planului, însemnând peste 70 de documente. Acestea pot fi consultate pe pagina oficială dedicată PNRR, a anunțat Guvernul.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a organizat în această lună mai multe întâlnri cu reprezentanților ministerelor care coordonează componente cuprinse în PNRR, care  trebuie să facă demersuri pentru ca o serie de jaloane și ținte din PNRR să fie atinse până la finalul anului 2021 și altele în primele 6 luni ale anului 2022, conform unei informări a MIPE.

Astfel, la reuniunile de lucru din această săptămână ai participat reprezentanți ai următoarelor instituții cu alocări importante:

  • Ministerul Mediului – pentru componentele managementul apei (alocare 1,462 mld. euro), păduri și protecția biodiversității (alocare 1,173 mld. euro), managementul deșeurilor (alocare 1,239 mld. euro);
  • Ministerul Transporturilor – pentru componenta transport sustenabil (alocare 7,62 mld. euro);
  • Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru partea de cercetare-inovare din componenta sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare (alocare  2,558 mld. euro);
  • Ministerul Justiției – pentru măsurile ce vizează acest domeniu din componenta buna guvernanță (alocare 165 mil. euro);
  • Ministerul Educației – pentru componenta Educație (3,6 mld. euro);
  • Ministerul Sănătății – pentru componenta Sănătate (2,45 mld. euro);
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – pentru componentele valul renovării (alocare 2,2 mld. euro) și fondul local pentru tranziția verde și digitală (alocare 2,1 mld. euro);
  • Ministerul de Finanțe pentru componenta reforma fiscală și reforma sistemului de pensii (alocare 457 mil. euro).
Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase