Ministerul Finanțelor anunță: Codul Fiscal și Codul de procedură fiscală vor fi modificate / Care sunt regulile fiscale privind bacșișul

Ministerul Finanțelor anunță: Codul Fiscal și Codul de procedură fiscală vor fi modificate / Care sunt regulile fiscale privind bacșișul
Ministerul Finanțelor modifică Codul Fiscal și Codul de procedură fiscală, anunță Ministerul Finanțelor, care apreciază, într-un comunicat, că demersul susține creșterea economică, stimulează antreprenoriatul și facilitează activitatea comercială.

Instituția precizează că a purtat un dialog permanent cu reprezentanții mediului de afaceri și au fost dezbătute și agreate mai multe măsuri fiscale.

„Codul fiscal și Codul de procedură fiscală sunt documente vii, care trebuie adaptate în conformitate cu observațiile și propunerilor celor care produc bani și plusvaloare în România: mediul de afaceri. Nu am fost și nu voi fi adeptul modificărilor pompieristice ale Codului Fiscal, dar voi susține mereu îmbunătățiri cerute imperios de cei care activează în economia reală. Dialogul cu mediul de afaceri pentru aceste modificări a început în urmă cu mai bine de un an, iar după sintetizarea propunerilor și analizarea lor, au reieșit niște modificări care sunt pozitive pentru economia românească. O țară este atât de puternică pe cât de puternică îi este economia, iar o economie nu poate fi puternică decât dacă are un mediu de afaceri stimulat, competitiv și angajat către producerea de plusvaloare. Mulțumesc tuturor celor care au participat la conversația pentru aceste modificări ale Codului Fiscal și ale Codului de Procedură Fiscală și-i asigur că voi rămâne în continuare partenerul și aliatul lor”, a subliniat Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

În domeniul Codului fiscal, modificările privesc: consolidarea fiscală a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme; dezvoltarea conceptului de „loc al conducerii efective” pentru persoanele juridice nerezidente înregistrate într-un stat cu care România are încheiată Convenție de evitarea a dublei impuneri, potrivit legislației acelui stat, dar care sunt controlate și gestionate din România. Aceste persoane juridice străine cu locul de exercitare a conducerii efective în România vor datora impozit pe profit pentru profitul impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate; excluderea din sfera veniturilor impozabile, pentru veniturile din salarii, a folosirii în scop personal a anumitor vehicule care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice și se află în patrimoniul persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare a microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități; reglementarea obligațiilor de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, aferente avantajelor în bani și în natură primite de angajat de la terți.

În domeniul procedurii fiscale, modificărle sunt: reglementarea instituirii și ridicării popririlor în mediul electronic, astfel încât poprirea să fie ridicată la îndestularea sumei poprite, iar debitorului să îi fie eliberate conturile cât mai repede. Prin această măsură se are în vedere dezvoltarea sistemului informatic propriu al MFP/ANAF, prin intermediul căruia să se gestioneze popririle și activitățile aferente de stingere a acestora, astfel încât să nu necesite din partea băncilor un efort de dezvoltare important în propriile sisteme informatice; suspendarea inspecției fiscale în situația sesizării organelor judiciare, în scopul implementării Cauzei Lungu, în considerarea faptului că CEDO a criticat România prin prisma faptului că, prin procedurile în vigoare, a permis ca referitor la același contribuabil și pentru aceeași situație de fapt să se declanșeze două proceduri: o procedură administrativă și o procedură penală; posibilitatea efectuării reverificării inspecției și la cererea contribuabilului în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, în scopul implementării Cauzei Zabrus (C-81/17) în considerarea faptului că CJUE a sesizat un dezechilibru în respectiva cauză între drepturile contribuabilului și drepturile organelor fiscale; sancțiunea cu nulitatea a actului administrativ fiscal în situația în care organul fiscal nu respectă anumite obligații stabilite de lege în sarcina acestuia; schimbarea competenței de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP. Scopul acestei măsuri este de a crește gradul de încredere a contribuabililor în sistemul fiscal prin asigurarea unui nivel superior de independență și, implicit, premise pentru creșterea imparțialității în luarea deciziilor cu privire la contestațiile formulate de contribuabili împotriva tuturor actelor emise de administrația fiscală. Practic, structurile de soluționare a contestațiilor existente la nivelul ANAF vor fi preluate în cadrul MFP; reglementarea posibilității de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației în anumite situații, expres prevăzute de lege în scopul încetării procedurilor judiciare costisitoare atât pentru contribuabili, cât și pentru administrația fiscală, degrevarea instanțelor judecătorești de asemenea litigii și evitarea plății de către organele fiscale de cheltuieli de judecată, dobânzi sau alte sume în cazul în care se apreciază că actul emis nu este în conformitate cu dispozițiile legale. Aplicarea efectivă: începând cu data de 1 noiembrie 2019.

Proiectul de act normativ este publicat pe site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.

Ministerul Finanțelor stabilește regulile fiscale privind bacșișul

Ministerul Finanțelor legiferează bacșișul printr-un act normativ care îi stabilește valoarea de 10-15% și obligă evidențierea a acestuia pe bonul fiscal în cazul serviciilor de restaurant și baruri, indiferent de modalitatea de achitare a notei de plată.

Proiectul de act normativ, pus în dezbatere publică, cuprinde definirea bacșișului în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia (card/numerar/substitute de numerar). Evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.

Actul se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului. Se instituie obligația operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere.

„Este o măsură care a fost cerută de industria HoReCa și nu numai. Așa cum am obișnuit reprezentanții patronatelor, eu sunt un partener onest, deschis și de bună credință față de propunerile venite din partea celor care activează în economia reală. Obiectivul nu este de a suprataxa ceva, ci doar de a avea un cadru legal simplu și clar, așa cum există în numeroase alte țări. Este, totodată, și o promisiune îndeplinită, o promisiune pe care nu am facut-o de ieri, de azi, ci de mult timp. Vom continua să creăm cadrul legal care să ne permită să-i ajutăm pe cei care activează în economia reală”, a precizat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.

Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%. Se instituie obligația operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct.

În situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta. Se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal.

Bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.

Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

Legalizarea bacșișului este o inițiativă a patronatelor din Turism.

 

Inchide