Nu depunem PROIECTE MATURE pentru finanțare europeană. Metroul Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect în analiza Comisiei Europene

Redactor:
Vasile Magradean
Nu depunem PROIECTE MATURE pentru finanțare europeană. Metroul Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect în analiza Comisiei Europene
Comisarul european Corina Crețu, apel către Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanțare europeană. Află care este ultimul proiect pentru care România a cerut bani Comisiei Europene

Ultimul proiect depus de România pe Programul Operațional Infrastructură Mare al Uniunii Europene este metroul Gara de Nord – Otopeni, a dezvăluit comisarul european Corina Crețu în timpul unei întâlniri cu cetățenii organizată la Cluj Napoca.

„Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocrația, iar domeniul Transporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operațional Infrastructură Mare și nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă și canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014-2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, autostrada Sibiu – Pitești sau Pitești – Constanța, podul de la Brăila. Avem bani să începem, din această perioadă de programare, studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operațional de Infrastructură Mare. Sunt surprinsă că toți primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la Comisia Europeană, ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a declarat Crețu.

Deși se spune că reprezentanții CE îngreunează absorbția fondurilor europene, s-a constatat fenomenul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiționalități în plus față de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, din cauza adoptării târzii a legislației privind perioada 2014 – 2020 și spun că trebuie să învățăm din lecțiile trecutului”, a explicat Corina Crețu.

Ea speră ca lucrările la cele trei spitale regionale de urgență de la Cluj, Iași și Craiova să înceapă până la sfârșitul anului viitor, fiind dezamăgită că studiile de fezabilitate nu au finalizate în doi ani.

„Au fost întârzieri și nu mă voi feri niciodată să avertizez statele membre când sunt întârzieri în ceea ce privește infrastructura pentru investiții importante, dar acum, Banca Europeană de Investiții a realizat studiile de fezabilitate pentru spitalele de la Cluj și Iași, urmează Craiova. Proiectele vor sosi la Comisia Europeană până la sfârșitul acestui an, noi sperăm să le aprobăm cât mai repede. Vor începe după aceea licitațiile, speranța mea este ca, până la sfârșitul anului 2019, să înceapă construcția efectivă, banii pot fi cheltuiți până în 2023. Este trist că au fost semnate în iulie 2015 și s-a prevăzut ca studiile de fezabilitate să fie gata în 2016, suntem în 2018 și nu sunt gata. Sperăm că aceste construcții vor fi mai rapide decât elaborarea documentațiilor”, a spus Crețu.

Comisarul european Corina Crețu

 

Împreună cu comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, Corina Crețu a participat vineri, la Facultatea de Studii Europene a UBB din Cluj Napoca, la un dialog cu cetățenii intitulat „Un buget modern pentru o Uniune mai puternică”, alături de ministrul Agriculturii Petre Daea și europarlamentarul Daniel Buda.

 

Inchide