• Publicat:
Financiar

Peste 100 km, DOAR PE HÂRTIE, blocați în birocrație. Autostrada TRANSILVANIA, la zece ani de la prima panglică tăiată

Peste 100 km, DOAR PE HÂRTIE, blocați în birocrație. Autostrada TRANSILVANIA, la zece ani de la prima panglică tăiată
Autostrada Transilvania are mai puțin de 80 de kilometri după 10 ani de la prima panglică tăiată. Vezi de ce promisiunile că vom avea 100 de km pe care să se poată circula legat sunt nerealiste

Primul tronson din Autostrada Transilvania a fost deschis circulației în urmă cu aproape zece ani. Avea 42 de kilometri. După un deceniu, autostrada nu depășește 80 de kilometri, împărțiți în două tronsoane care nu sunt legate între ele.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere promite că până la sfârșitul anului, se va circula continuu pe cel puțin 100 de kilometri.

Primii o sută de kilometri de autostradă pe care se va putea circula continuu

Toate speranțele ardelenilor de a circula pe un tronson continuu de peste o sută de kilometri se leagă de finalizarea secțiunilor aflate între Câmpia Turzii și Ungheni. Așa ar ajunge Autostrada Transilvania să devină o „autostradă în toată puterea cuvântuluI”, explică purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

În prezent, cel mai lung tronson continuu din Autostrada Transilvania măsoară aproximativ 61 km (între Câmpia Turzii și Nădășelu).

„Este o bornă”, recunoaște Alin Șerbănescu.

CNAIR susține că până la sfârșitul anului, vor fi deschiși în total alți 38,9 km din Autostrada Transilvania: loturile 2 și 3 din secțiunea Ogra – Câmpia Turzii și subsecțiunea Biharia – Borș din Secțiunea 3C: Suplacu de Barcău – Borș.

Asociația Pro Infrastructura: Doar șanse teoretice

Estimările CNAIR sunt nerealiste, susține însă Asociația Pro Infrastructura, care argumentează cu stadiul lucrărilor din teren, urmărite și fotografiate de membrii comunității.

„Sectorul de 17,9 km din Autostrada Transilvania (A3) dintre Iernut și Chețani are doar șanse teoretice să fie deschis până la sfârșitul lui 2019, din cauza problemelor financiare ale constructorului (Astaldi) și birocrației nerezolvate. Sperăm că la finalul anului viitor, vom circula neîntrerupt pe 110 km ai Autostrăzii Transilvania între Nădășelu și Aeroportul Târgu Mureș”, a transmis Asociația Pro Infrastructura într-o postare pe pagina oficială de pe Facebook.

„Autostrada muzeu”

În 2018, Autostrada Transilvania s-a mărit cu 23,3 kilometri, însă aproape jumătate din aceștia erau finalizați deja de un an. Nu au putut fi dați în folosință din cauză că lucrările la Nodul Gilău nu erau gata. Practic, aproape 10 kilometri au stat închiși timp de un an, secțiunea Nădășelu-Gilău fiind numită „autostrada muzeu„.

În toamna anului trecut, a fost deschisă circulației și secțiunea între Iernut și Ungheni, adică 13,7 kilometri de autostradă parte din A3. Pentru ca această secțiune să fie unită cu cea existentă, este necesară finalizarea lucrărilor la tronsonul cuprins între Iernut și Câmpia Turzii, lucrări despre care CNAIR spune că vor fi gata în 2019.

Dorin Florea, primarul din Târgu Mureș, următorul oraș care ar fi legat de Autostrada Transilvania după finalizarea acestor lucrări, așteaptă ca promisiunile să se transforme în realitate.

„Au responsabilitatea cei care s-au angajat să facă asta. Și dacă s-au angajat, așteptăm să o fie o realizare. Și Consiliul Județean să facă legăturile, să nu rămână doar o autostradă suspendată la Târgu Mureș. Ce să spun, că ne bucurăm? Așteptăm să fie gata!” a declarat Florea pentru Mediafax.

Alți peste o sută de kilometri, doar pe hârtie, blocați în birocrație și proceduri

Patru dintre subsecțiunile din Autostrada Transilvania, ce ar urma să fie construite spre Oradea (Nădășelu-Mihăiești, Mihăiești-Zimbor, Zimbor-Poarta Sălajului și Nușfalău-Suplacu de Barcău) sunt în procedura de validare, după ce documentațiile inițiale, depuse de CNAIR în noiembrie anul trecut, au fost respinse de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).

CNAIR transmite că documentațiile au fost revizuite și retransmise spre validare și estimează că respectivele contracte de proiectare și execuție vor fi semnate în trimestrul al III-lea din 2019.

Întârzierea de câteva luni cauzată de respingerea documentațiilor afectează aproximativ 55 km din Autostrada Transilvania.

În ceea ce privesc secțiunile Poarta Sălajului – Zalău și Zalău-Nușfalău, în total 31 km, acestea se află în procedura de elaborare a documentației, iar contractele pentru proiectare și execuție ar urma să fie semnate, conform CNAIR, în trimestrul IV din 2019.

Pentru Secțiunea 3C Suplacu de Barcău – Borș, Subsecțiunea 3C1 Suplacu de Barcău-Chiribiș și Subsecțiunea 3C2 Chiribiș – Biharia, ofertele sunt în proces de reevaluare, urmând să fie semnate contractele pentru proiectare și execuție.

În ceea ce privește Lotul 1 Târgu Mureș – Ungheni și drumul de legătură, rezultatul procedurii de atribuire a fost contestat, semnarea contractului fiind condiționată de hotărârea instanței.

Alin Șerbănescu spune că birocrația reprezintă cea mai mare piedică în dezvoltarea infrastructurii.

„Practic, tot ce înseamnă birocrație excesivă ne întârzie semnarea contractelor. După vin alte întârzieri, care înseamnă identificarea terenurilor pentru exproprieri, relocarea utilităților. Cumulul acesta de hârtii ne creează întârzieri peste întârzieri. Cu tot cu contestațiile, actele creează 50% din întârzieri”, explică purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Autostrada Transilvania, printre proiectele prioritare ale Alianței Vestului

Autostrada Transilvania a fost inclusă de Alianța Vestului – constituită între orașele Cluj, Oradea, Arad și Timișoara – printre prioritățile discutate cu reprezentanții Comisiei Europene.

„Am avut o întâlnire cu Comisia Europeană, unde am prezentat marile proiecte de infrastructură și, evident, ne dorim un parteneriat cu Comisia și Guvernul României pentru a le pune în practică. Suntem interesați să conectăm cele două capitale de regiuni Timișoara cu Clujul prin Arad și Oradea, să modernizăm infrastructura rutieră dintre cele două capitale – realizarea Autostrăzii Transilvania între Cluj și Oradea, apoi centură în jurul orașului Oradea și drumul expres Oradea-Arad pe acel traseu Via Carpatia. Discutăm și despre un tren de mare viteză, 160 km/h, se proiectează relația Timișoara-Arad și ne interesează Arad-Oradea și Oradea-Timișoara”, a declarat pentru Mediafax Gheorghe Falcă, primarul Aradului.

Legătura cu alte autostrăzi din țară

Potrivit CNAIR, tot în 2019 ar urma să fie finalizate și celelalte două loturi rămase din A10 (Sebeș-Turda), ceea ce ar însemna că Autostrada Transilvania va fi legată de A10 și implict de A1 și, astfel, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă între Cluj și Sibiu. În ceea ce privește legătura cu celălalt tronson al A3 deschis circulației (București-Ploiești), aceasta nu mai este o prioritate, după ce autoritățile au renunțat la proiectul de a construi pe traseul Făgăraș-Sighișoara-Târgu Mureș și s-a ales varianta Sibiu-Sebeș-Turda.

Autostrada Transilvania ar urma să lege granița de vest cu cea de est a României, după finalizarea autostrăzii Târgu-Mureș-Iași-Ungheni (A8), plănuită de CNAIR și a cărei construcție a fost aprobată de Parlament în noiembrie 2018. Licitația privind completarea studiului de fezabilitate al A8 a fost lansată de CNAIR la începutul lunii februarie.

Primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania au fost inaugurați în decembrie 2009 de Emil Boc, premier interimar la acea dată. Actualul primar al Clujului a tăiat panglica alături de ministrul interimar al Transporturilor de atunci, Radu Berceanu. La eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai conducerii companiei Bechtel, care fusese desemnată să construiască A3.

Ioan Rus, fost ministru de Interne, i-a luat-o atunci înainte premierului, ajungând la Turda și declarând că proiectul aparține în exclusivitate Guvernului Adrian Năstase și că acel guvern ar fi reușit să-l finalizeze până în 2012, dacă ar fi rămas la putere.

Adrian Năstase aproba, la data de 18 noiembrie 2003, prin OUG 120 „demararea procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc. în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a Autostrăzii Brașov – Cluj – Borș”. Contractul avea o valoare de 2,25 miliarde de euro, iar autostrada era împărțită în 8 secțiuni, urmând să includă realizarea a 19 noduri rutiere, 300 de poduri și 73 de pasaje.

Lucrările pe Secțiunea 2B (Câmpia Turzii – Gilău) și pe Secțiunea 3C (Suplacu de Barcău – Borș) au început în iunie 2004, iar prima porțiune, de 42 de kilometri, a fost inaugurată pe 1 decembrie 2009. Până la rezilierea contractului cu americanii de la Bechtel, aceștia au mai construit încă 10 kilometri.

Contractul cu Bechtel a fost reziliat în 30 mai 2013, an în care autostrada ar fi trebuit să fie finalizată, iar construcția autostrăzii a fost reatribuită pe tronsoane. În total, către compania Bechtel s-a plătit suma de aproximativ 1,5 miliarde euro, deși lucrările au ajuns la aproximativ 20% din întreaga autostradă.

DNA a deschis un dosar privind dispariția contractului cu compania americană Bechtel, însă acesta a fost clasat în 2016.

 

×
Inchide