România, campioana scumpirilor la alimente în 2025, mai mult decât dublu față de media UE. În 2026, inflația alimentară s-ar putea tripla

Introducerea unui preț administrativ la gaze, prevăzută de Guvern începând din data de 1 aprilie 2026, ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026. Cele mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană plasează România pe primul loc în 2025 la inflație și la creșterea prețurilor la alimente.

În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre.

Însă, introducerea unui preț administrativ la gaze ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie și afectarea întregului lanț de producție, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 857. UE și 8 state musulmane condamnă decizia Israelului privind extinderea controlului asupra Cisiordaniei

07:26

VIDEO Nou atac american în Pacific asupra unui vas care ar fi implicat în traficul de droguri. Doi morți, anunță armata SUA

07:26

De ce 2026 riscă să fie mai greu decât 2025?

„Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, arată președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

În opinia acestuia, semnalele pentru economie în 2026 sunt alarmante, mai ales că nu prefigurează o șansă de corecție a scumpirilor accelerate din 2025, ci chiar un risc autentic de agravare.

Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se scumpesc alimentele

Scumpirea gazelor ar putea antrena o nouă scumpire a alimentelor, după cea accelerată din 2025

Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a anunțat că plafonarea la gazele naturale va fi eliminată de la 1 aprilie 2026, așa cum a fost programat (detalii AICI). Însă, statul va plafona prețul în continuare, sub forma unui așa-zis preț administrat.

Din păcate, efectele acestui prețul administrativ s-ar putea regăsi în prețul la alimente, afectat oricum de creșterea TVA decisă de pachetele fiscale marca Bolojan, în cursul anului 2025.

„Decizia stabilirii prețului administrativ la gaze va ajunge în farfurie în 2026. Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie”, se arată în analiza Asociației Energia Inteligentă.

România, locul 1 la inflație în Uniunea Europeană

Conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, țara noastră s-a clasat pe primul loc, în anul 2025, la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată valoare dintre toate statele membre.

Introducerea unui preț administrativ la gaz, anunțată de Guvern, ar putea avea ca efect noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie, potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Gazele ar putea crește cu minimum 15% în acest an

„Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, atrage atenția președintele AEI, Dumitru Chisăliță.

Dumitru Chisăliță

Concret, intervenția statului nu elimină efectiv costurile, ci le redistribuie către contribuabili, cu efecte directe implicite la nivelul prețurilor finale ale bunurilor de larg consum. Estimările indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% față de nivelul din 2025, mai explică președintele AEI.

„Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă. Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6-2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene”, explică specialistul.

De ce riscurile sunt și mai mari în 2026

Din păcate, în 2026, România se confruntă cu o poziție și mai vulnerabilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an.

„Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puțin probabilă. Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin 3 canale esențiale:

• procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire)
• transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică)
• inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor).

Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, se mai arată în studiul citat.

Inflația la alimente s-ar putea tripla față de media UE în 2026

Pe baza acestor date, o estimare a Asociației arată că inflația alimentelor în 2026, în scenariul cu o creștere a prețului la gaze naturale de 15%, ar putea ajunge la circa 7,5 – 9%. Așadar, anul curent poate veni, din păcate, cu o inflație alimentară mai mare decât cea din 2025.

„Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor.

Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar”, conchide președintele AEI.

RECOMANDAREA AUTORULUI

• Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici”
• După ce a eșuat cu TVA-ul mărit și cu inflația, acum Bolojan se întrece în noi promisiuni: deficit de 6,2% și inflație de 4%
• Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import