România resimte presiunea opririi Unității 6 de la Kozlodui. Dependența de importuri regionale ne afectează securitatea energetică. Cu cât se vor mări facturile la electricitate
Oprirea Unității 6 a centralei nucleare de la Kozlodui (Bulgaria), programată din 8 octombrie până la sfârșitul lunii noiembrie, reduce cu aproximativ 1.000 MW producția nucleară disponibilă în regiune. Pentru România, momentul este unul critic, deoarece depindem de importuri în anumite ore, energia disponibilă pentru import putând deveni mai greu de găsit tocmai când cererea crește. Asociația Energia Inteligentă estimează că reducerea producției disponibile în regiune ar putea determina creșterea prețurilor energiei electrice în orele de vârf.
Oprirea reactorului este una planificată pentru revizia anuală și realimentare cu combustibil. Unitatea 5 de la Kozlodui rămâne în funcțiune, însă puterea acesteia este ajustată în funcție de nivelul Dunării și de posibilitatea asigurării apei tehnice necesare centralei, potrivit Adevărul.
Pentru România, problema principală este reducerea cantității de energie disponibile în regiune într-o perioadă în care ea poate avea nevoie de importuri pentru acoperirea consumului. Țara noastră importă masiv energie inclusiv din Bulgaria, pentru a-și acoperi consumul necesar în special în orele de seară.
AEI: Exporturile Bulgariei către România, de ordinul sutelor de MW
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertiza încă din vară cu privire la dependența României de disponibilitatea energiei din țările vecine. În analiza sa, expertul în energie arăta că Bulgaria este una dintre cele mai importante surse de import pentru România și estima că, în condiții normale, exporturile Bulgariei către România pot fi de ordinul sutelor de MW. În același timp, Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia.
Dumitru Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, susține că oprirea reactorului 6 de Kozlodui creşte presiunea asupra sistemului energetic din România, în contextul în care consumul de electricitate se majorează în orele de seară. Pe de altă parte, producţia internă nu acoperă întotdeauna cererea.
România importă mai multă energie decât produce. Sistemul energetic se apropie de limite
Kozlodui arată cât de vulnerabilă e România
„Unitatea 5 continuă să funcţioneze, însă puterea sa este condiţionată de nivelul Dunării şi de asigurarea apei necesare centralei. Este o oprire planificată, dar momentul ei complică bilanţul energetic al regiunii şi, implicit, al României.
Retragerea temporară a unui grup de aproximativ 1.000 MW reduce producţia disponibilă într-o perioadă în care zilele se scurtează, temperaturile pot coborî, iar consumul de seară creşte. România trebuie să privească această schimbare prin prisma propriei dependenţe de importuri în orele în care producţia internă nu acoperă cererea”, afirmă Dumitru Chisăliţă.
O problemă de securitate energetică
Centrală nucleară – Foto: Facebook/Rosatom – Imagine cu rol ilustrativ
Potrivit acestuia, necesarul de energie din import poate creşte în perioadele în care mai multe state din regiune înregistrează simultan un consum ridicat.
„Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleaşi ore în care avem nevoie şi noi. Dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria şi Balcanii, cererea regională creşte. Dacă se adaugă vânt slab şi indisponibilităţi la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiţii, importul devine mai scump şi mai greu de asigurat.
Bulgaria poate continua să exporte electricitate şi după oprirea unităţii 6. Dar cantitatea disponibilă depinde de producţia celorlalte centrale şi de consumul propriu. Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală, însă are şi ea nevoie de importuri. Energia trebuie să existe la capătul traseului, iar reţelele trebuie să permită transportul ei până în România”, mai explică preşedintele AEI.
România ar putea avea nevoie de importuri de 2.700 MW pe seară
În analiza sa, Chisăliţă prezintă un scenariu în care România ar putea avea nevoie de importuri de 2.700 MW în orele de seară. Astfel, conform datelor prezentate, profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România, 5.400-5.600 MW în Ungaria şi circa 4.000 MW în Serbia. De precizată că aceste valori reprezintă repere istorice, nu prognoze pentru ziua de joi.
„Pentru a înțelege dimensiunea riscului, putem folosi un scenariu de lucru la un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW, România ar avea nevoie de 2.700 MW din import. Dacă în acea oră ar putea atrage doar 2.500 MW, ar rămâne o diferență de 200 MW de acoperit prin producție suplimentară, flexibilitate sau reducerea consumului. Aceste valori sunt ipoteze de analiză, nu o prognoză oficială”, mai explică expertul.
Conform datelor prezentate, profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România, 5.400-5.600 MW în Ungaria și circa 4.000 MW în Serbia. Însă aceste valori reprezintă repere istorice, nu prognoze pentru ziua de joi. Totodată, scenariul regional elaborat de AEI indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările analizate din Europa Centrală și de Sud-Est, în condițiile luării în calcul a opririi unității 6 de la Kozlodui
Autoritățile nu s-au pregătit pentru revizie
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anunță o premieră. Apar comunitățile în care oamenii își pot produce și vinde energia
Posibilă majorare cu 100 de lei a facturilor
Centrala de la Kozlodui
Într-un scenariu favorabil, majorare facturilor unei gospodării cu un consum lunar de 200 de KWh ar fi de doar 50 de lei, într-unul moderat de 74 de lei, iar în cel extrem de 100 de lei, sau 16, 22, respectiv 27%.