Sacrificiile pe care le face „românul mediu” pentru a-și plăti taxele și impozitele. Cum se împarte în 2014 bugetul unei familii

Pentru a-și achita dările la stat, dar și facturile la utilități, influențate de liberalizarea pieței de energie, românii au alocat în primele trei luni din 2014 sume mai mari din bugetele personale. Ca să reușească să-și mențină echilibrul financiar, românii au făcut, însă, „sacrificii” la mâncare, dar și la investiții sau la cheltuielile legate de întreținerea unei gospodării.

Impozitele, contribuțiile, cotizațiile și taxele plătite de români în primul trimestru au reprezentant 16,7% din cheltuielile totale ale unei gospodării, în creștere cu 0,6 puncte procentuale față de 2013, când dările la stat au avut o pondere de 16,1% în cheltuielile totale ale populației, reiese din datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Spre comparație, înainte de criză, aceste cheltuieli aveau o pondere de 15,9%, cu doar 0,2 pp mai puțin decât anul trecut. Practic, în ultimul an, această pondere a crescut de trei ori mai repede decât în perioada de criză.

Bani mai puțini pentru investiții

Românii au ajustat această majorare a ponderii impozitelor printr-o reducere a investițiilor și a cheltuielilor de producție care reprezintă banii alocați de o familie pentru întreținerea gospodăriei.

ULTIMA ORĂ Ciolacu aşteaptă un premiu în economie. Are şi un mesaj pentru Bolojan:”Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul”

17:46

FLASH NEWS Proteste masive la Munchen împotriva regimului de la Iran. Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a-și exprima revolta

17:38

Astfel, românii au alocat sume mai mici cheltuielilor pentru investiții a căror contribuție a scăzut de la 0,3% din total în 2013, la 0,2% anul acesta. Aceste cheltuieli se referă la cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc) sau cumpării de acțiuni, potrivit metedologiei INS. Înainte de criză, ponderea medie a investițiilor în cheltuielile curente ale unei gospodării era de 1%. În ceea ce privește cheltuielile de producție, acestea au scăzut de la 9,3%, anul trecut, la 8% din total, în primul trimestru din acest an.

Pe de altă parte, cheltuielile de consum au avut în prima parte a anului o pondere mai mare. Acestea au crescut de la 71,5% în prima parte a anului trecut la 72,6% în primul trimestru din 2014. Din aceste evoluții reiese că românii alocă sume mai mari pentru alimente, utilități, transport etc, în defavoarea investițiilor sau a întreținerii unei gospodării.

Populația a avut în primul trimestru venituri totale medii lunare pe gospodărie de 2.477 lei, unei persoane revenindu-i 928 de lei, în timp ce cheltuielile totale s-au plasat la 2.226 lei pe gospodărie și 834 lei de persoană, potrivit datelor INS.

Mai mult la facturi, mai puțin la mâncare

Structura cheltuielilor de consum, cea mai însemnată componentă a cheltuielilor unei gospodării, a suferit de asemenea modificări în ultimul an.

În primele trei luni din 2014, banii alocați de români pentru mâncare, respectiv pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice, au scăzut la 40,5% din totalul cheltuielilor de consum, de la 41,9% în primul trimestru din 2013.

Totodată, facturile la utilități au înregistrat o pondere mai mare în prima parte a anului. Astfel, la capitolul locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, cheltuielile medii au crescut de la 18,8% în 2013, la 19,3% în 2014.

Românii merg mai des la restaurant decât înainte de criză

Pe de altă parte, românii au început să aloce resurse mai mari pentru a merge la un hotel, la o cafenea sau la un restaurant. Ponderea acestora a crescut de la 1,2% anul trecut, la 1,6% în acest an, nivel mai ridicat chiar și decât cel înregistrat înainte de criză. În primul trimestru din 2008, românii alocau cinelor în oraș sau ieșirilor cu prietenii în jur de 1,4% din totalul cheltuielilor de consum, potrivit datelor INS.

Totodată, educația s-a dovedit ceva mai importantă în structura cheltuielilor de consum din prima parte a anului. Ponderea acestor cheltuieli a crescut de la 0,4% la 0,7%. O ușoară creștere s-a înregistrat și în ceea ce privește bani cheltuiți pentru recreere și cultură (3,6% în 2014, față de 3,5% anul trecut).

Neschimbate au rămas ponderile cheltuielilor legate de transport (5,7% din total cheltuieli consum), sănătate (4,8%), îmbrăcăminte și încălțăminte (4,2%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (3,6%) și băuturi alcoolice și tutun (7,5%).

În primul trimestru al acestui an veniturile medii lunare ale unui român au fost de 927,7 lei, în creștere cu 5,2% față de aceiași perioadă a anului trecut. Cheltuielile medii calculate de Statistică au fost de 833,9 lei, în creștere cu 3,1%.

Salariații și persoanele din mediul urban s-au bucurat de cele mai semnificative majorări ale veniturilor, în timp ce acestea au scăzut cu 3,7 procente în rândul agricultorilor.

Nivelul și structura veniturilor totale, în trimestruil I din 2014

Sursă: INS

Din ianuarie 2013 până în prezent, Guvernul a introdus sau a majorat un număr total de 34 de taxe și impozite. Printre cele mai noi se numără indexarea accizelor cu o rată a inflației de 4,77%, introducerea unui impozit de 1,5% pe clădirile speciale, așa-numita taxă „pe stâlp” și creșterea cu 25% a redevențelor la resurse naturale. În plus, primăriile au posibilitatea, din acest an, să majoreze taxele locale pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%.

Lista taxelor noi introduse în 2014:

1. Modificarea formulei de indexare a accizei cu inflația (4,75%)

2. Majorarea accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litri (amânată deocamdată)

3. Majorarea redevențelor pentru resurse minerale, altele decât petrol și gaze, cu 25%

4. Introducerea unui impozit de 1,5% pe clădirile speciale – așa-numita „taxă pe stâlp”

5. Primăriile au posibilitatea de a majora taxele locale cu mai mult de 20% peste rata inflației în cazul persoanelor fizice.

6. CASS aplicat persoanelor care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii și arendă).