Taxa pe activele băncilor CHEAMĂ criza economică. E suficient de puternică să creeze UN TSUNAMI

Redactor:
Claudia Medrega
Taxa pe activele băncilor CHEAMĂ criza economică. E suficient de puternică să creeze UN TSUNAMI
Taxa pe lăcomie. Taxa pe activele băncilor va aduce criza economică, avertizează reprezentanții băncilor din România. Vezi cum mai poate fi atenuat efectul de tsunami al ordonanței 114

Într-o luare de poziție fără precedent, liderii băncilor din România avertizează guvernul că ordonanța 114, care intro­du­ce taxa bancară, va aduce criza eco­no­mică în România și va determina scă­derea investițiilor și a încrederii în viitor. Vineri, liderii celor mai mari bănci din România au organizat o conferință de presă comună pentru a-și exprima reacția solidară față de introducerea taxei pe activele bancare, scrie Ziarul financiar. Până acum, au protestat prin comunicate ale Asociației Române a Băncilor și ale Consiliului Patronatelor Bancare din România, însă executivul nu numai că nu a dat înapoi, ci aprecizat că taxa nu va fi anuală, ci trimestrială.

„Ordonanța este suficient de puternică pentru a crea un tsunami,” avertizează Sergiu Oprescu, președintele ARB și președinte executiv Alpha Bank. „Este o ordonanță care, din păcate, cheamă criza. Are aproape această valență de „dans al ploii”. Răul produs prin această ordonanță se mai poate repara doar pe planul stabilității finan­cia­re, dacă va urma un dialog care să o facă funcțională.”

Oprescu consideră că va mai trece mult timp până când investitorii își vor recăpăta încrederea în sistem. „Suntem prea săraci ca să inventăm, să avem inovații care să se răzbune pe noi cu efecte de runda a doua.”

Bancherii așteaptă o discuție cu ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici, însă deocamdată nu s-a stabilit când se vor întâlni.

„Viabilitatea oricărui model economic este dată de diferența dintre venituri și cheltuieli,” a declarat Sergiu Manea, președintele CPBR și pre­șe­din­tele executiv al BCR, cea mai mare bancă din Ro­­mânia: „Anumiți jucători de pe piață vor încerca să reducă cheltuielile interne, ce ce înseamnă mai puține investiții. Noi am început să ne uităm ce putem să raționalizăm. Avem sub revizuire toate pla­nurile de investiții, taxa bancară duce la lipsă de încredere în economie și scăderea cererii de credite.”

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, unde 60% din acționari sunt investitori ro­mâni, anunță că au oprit proiectele de investiții, printre care cel de digitalizare și cel de renovare a 200 de sucursale, care ar fi dat de lucru firmelor din construcții. „După câțiva ani foarte buni, în care am crescut și prin achiziții, nu am reușit să ne bucurăm de ceea ce am realizat. Am investit pro­fitul în capitalul băncii, în credite. Noi nu pu­tem să plecăm, să ne facem bagajele și să plecăm în altă geografie,” spune Omer Tetik. „Clienții noștri nu pot să digere o creștere agresivă a dobânzilor. Vom diminua investițiile. Nu vom să transmitem povara pe clienți, deoarece nu este vina lor că s-a introdus o astfel de taxă. dar trebuie să fim mai selectivi. Nu vom fi în stare să încurajăm creditarea.” 

Radu Ghețea, președintele CEC Bank, de­ținută integral de stat, a afirmat că banca în­cear­că găsirea unor soluții pentru a compensa taxa pe active, respectiv reducerea cheltuielilor și a investițiilor.

Taxa pe activele băncilor, introdusă de guvernul PSD-ALDE începând cu 1 ianuarie 2019 și prin care speră să adune la buget 3-4 miliarde de lei, este legată de evoluția ROBOR. La ROBOR-ul din T4/2018, taxa bancară ar fi de 0,3%, dar este plătită de patru ori pe an, de unde rezultă o taxă finală de 1,2%.

Conform unei analize a BNR, taxa ban­ca­ră va reduce o bună parte din profitul siste­mu­lui bancar și va trimite mai mult de jumătate din bănci pe pierdere, întrucât cea mai mare par­te a profiturilor este obținută de primele cinci bănci din sistem. Chiar CEC Bank este la limita profitabilității cu această taxă bancară.

De la Viena, băncile austriece Erste, Raif­feisen, UniCredit, care dețin trei din cele mai mari cinci bănci din România, au criticat această taxă și o interpretează drept un mesajul al guvernului că nu sunt bineveniți în România și sunt îndemnați să-și reducă activele.

Apariția taxei bancare ridică multe semne de întrebare privind situația economică și a fi­nan­țelor publice a României. „Dacă totul merge atât de bine în România, așa cum erau pre­zen­tările guvernului, de ce este nevoie de această taxă?” se întreabă Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International.

Întârzierea prezentării proiectului de buget pe 2019 provoacă apariția zvonurilor că guvernul PSD-ALDE ar pregăti și alte taxe, deoarece ar avea nevoie de încă 10-20 de miliarde de lei pentru a onora promisiunile electorale și a închide bugetul.

Citește mai multe detalii despre impactul taxei pe activele băncilor în Ziarul Financiar.

 

Inchide