Tigrul de pluș al lui Darius Vâlcov

Tigrul de pluș al lui Darius Vâlcov
Publicat: 19/07/2018, 17:44

Am depășit, anul trecut, Grecia la PIB și, în curând, vom depăși Cehia, Portugalia, iar în câțiva ani, Finlanda, spune consilierul premierului. Și? Cui folosește?

Economia României face, într-adevăr, parte din plutonul țărilor UE cu un PIB de talie mică spre medie, care atacă pragul valorii de 200 de miliarde de euro.

La nivelul lui 2017, Grecia a avut un PIB de 177,7 miliarde de euro, România – unul de 188 miliarde de euro, Cehia de 191 miliarde, Portugalia de 193 miliarde, iar Finlanda un PIB 223 miliarde de euro.

Dacă am socoti cât din acest PIB revine fiecărui locuitor, am avea însă o surpriză. PIB/capita a fost, anul trecut, în Grecia (țară pe care am depășit-o la PIB, ca întreg), de 16.600 de euro, față de 9.600 de euro în România. Adică cu 73% mai mare! Cehia a avut un PIB/capita de 18.100 euro, mai mare cu 85% decât al României, deși PIB-ul ei global a fost în 2017 mai mare ca al României cu doar cu 1,5%. Cu un PIB/capita de 19.700 de euro, Portugalia a fost cu 95% peste România, la acest indicator, în vreme ce Finlanda, cu un PIB/capita de 40.600 de euro, nici nu poate intra în discuția asta. Atunci ce depășim, de fapt?

Știm că PIB-ul este un instrument care ne permite să comparăm economiile între ele. Este un instrument din ce în ce mai contestat de economiști, pentru că nu poate cuprinde date relevante din societate despre nivelul de educație, condițiile de muncă, de securitate. Dar, deocamdată, nu avem nimic altceva la îndemână. Mai avem însă, când vorbim de PIB, un alt instrument care măsoară mai bine bunăstarea unei țări, anume PIB-ul raportat la paritatea puterii de cumpărare (PPS), care armonizează nivelul prețurilor în diferitele țările pe care le compară, făcând ceva mai clară opinia despre nivelul de bunăstate al unei țări. La acest capitol, România a trecut anul trecut peste Croația (PIB/capita de 11.800 de euro) pentru că prețurile au rămas relativ jos, în vreme ce salariile au crescut puternic. Acum însă inflația a ajuns în România la peste 5%, ceea ce înseamnă, că, în termeni reali, veniturile oamenilor sunt diminuate cu acest procent, iar BNR nu se sfiește să spună, în minuta ședinței de politică monetară, din 4 iulie: „Consumul privat a continuat să fie principalul determinant al avansului PIB, dar cu o contribuție considerabil diminuată, dată fiind scăderea amplă a dinamicii sale anuale, având printre posibile explicații accentuarea reculului încrederii populației și pierderea severă de ritm suferită de venitul disponibil real al populației (din cauza inflației – n.n.).” Prin urmare, nu ar fi de mirare, dacă PIB/capita în PPS ar fi în recul anul acesta.

România a avut, anul trecut, un PIB/capita în PPS de 63% din media UE (un salt de cinci puncte față de 2016). Dar Grecia, pe care am depășit-o anul trecut la PIB-ul global, a avut un PIB/capita în PPS de 67% din media UE, peste România, deci. Portugalia a avut un PIB/capita în PPS de 77% din media UE, Cehia de 86%, iar Finlanda de 109%.

Se vede, prin urmare, că, în doi – trei ani, să spunem, România ar putea depăși PIB-ul Cehiei și pe cel al Portugaliei și, în șase-șapte ani, pe cel al Finlandei, pentru că are o creștere economică mai bună. Dar, în zece ani de la integrare, PIB-ul/capita al țării a avansat cu doar 35%, de la 7.100 de euro în 2008, la 9.600 de euro în 2017, vreme în care Finlanda nu a stat pe loc și a crescut, la acest indicator, cu 11%.

Când ajungi, în acest ritm, de la un PIB/capita de 9.600 de euro (România), la un PIB/capita de 40.600 de euro, al Finlandei? Sau de la un PIB/capita în PPS, de la 63% din media UE (România), la unul de 109% din media UE (Finlanda)?

Iată și din ce motiv, în ciuda creșterii economice bune din ultimii ani, a creșterii ușoare a bunăstării, din România vor pleca și în anii următori zeci de mii de oameni. Pentru că diferențele sunt prea mari, iar distanțele din ce în ce mai mici.

Vâlcov susține că România are drept model Irlanda. Dar Irlanda a inversat trendul migrației abia în ultimii 20 de ani și după ce nivelul ei de viață l-a depășit pe cel din țările avansate (184% din media UE, PIB/capita în PPS). Cât a fost săracă, a trebuit să suporte depopularea masivă. Și fenomenul a durat cam 100 de ani. Poate la noi nu va fi la fel de dramatic, dar trebuie să punem răul în față.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase