Gândul Green. Cristian Ciulacu: ”Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani”/ Flavius Baciu: ”30 de ani durează monitorizarea după închiderea gropii de gunoi”/ Lazăr Cristian: ”Dacă s-ar face o colectare selectivă, există până la 30% de deseuri reciclabile”

Bucureștiul riscă să se transforme într-un Napoli al anilor 2000. Deșeurile din București sunt colectate în comun, doar 2% selectiv, iar ceea ce rămâne merge în depozit ca materie primă pentru incinerare, însă în București nu există un incinerator. Groapa de gunoi de la Chiajna funcționează în proporție de 25%, pentru că au trecut 20 de ani de când a fost înființată. 75% din capacitate nu mai este funcțional. La groapa de gunoi se produce energie electrică care ajunge la sistemul național. Stațiile de epurare transformă lichidul în apă potabilă. Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex, a declarat că in doi ani de zile groapa de gunoi de la Chiajna isi va atinge capacitatea. Lazăr Cristian (Greenpoint) a declarat că dacă s-ar face o colectare selectivă, există până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile. Câteva țări au ajuns la o asemenea cifră. În cazul în care va fi închisă, va trebui a fi monitorizată timp de 30 de ani. In ceea ce priveste lipsa unui incinerator, Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex, spune că trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri.

Invitații Gândul Green au răspuns întrebărilor moderatorului Dan Vardie în ceea ce privește viitorul Bucureștiului despre colectarea separată a deșeurilor, necesitatea unui incinerator, capacitatea depozitului de la Chiajna și consecințele închiderii acesteia.

ACTUALITATE 7 Ianuarie, calendarul zilei: Nicolas Cage împlinește 62 de ani. Screech ar fi împlinit 49 de ani. Atac armat asupra redacției Charlie Hebdo

07:15

Ștefan Popescu, analiza momentului: SUA pot obține controlul economic și strategic de facto al Groenlandei fără operațiuni militare. Reacțiile internaționale nu pot fi decât slabe. Imperiul SUA se retrage, de fapt

07:00

Dan Vardie: Ceea ce se întâmplă ca și organizare de șantier este la nivel de groapă ecologică de talie europeană sau o tehnologie mai veche?

Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Ceea ce am implementat la Chiajna în decursul a anilor de zile a fost de a introduce tehnologie prietenoasă cu mediul. Ne-am raportat la capacitatea depozitului pentru a îmbunătăți factorii de aer, apă, sol. Avem tehnologii de epurare a levigatului, partea lichidă din corpul deșeului.

Dan Vardie: Levigatul se face înainte de aruncarea deșeurilor sau ulterior depunerii?

Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Este un proces ulterior. Toate depozitele au această obligativitate să colecteze de pe radierul depozitului și să trateze permanent prin procesul levigatului, cu un randament care poate merge până la 70%.

”Anual se strâng zeci de mii de metri cubi de gunoi”

Dan Vardie: În groapa de la Chiajna ce canitate se adună, astfel încât să nu ajungă în pânza freatică?

Flavius Baciu, project manager Iridex: Tehnologia ne obligă să avem un rezervor cu rol de omogenizare, în care zilnic funcționează patru module, cu 3 metri cubi pe ora. În total, anual se strâng zeci de mii de metri cubi, fluxul fiind continuu, cu aparatură integrată.

”Nu există nici măcar un proiect în desfășurare de către Primăria Capitalei pentru a gestiona aceste tipuri de deșeuri”

Dan Vardie: Nu avem o soluție să scăpăm de aceste lichide din gunaoie?

Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Ne trebuie tehnologie să scăpăm de aceste lichide,  o colectare de la sursă, dacă se face separat, lichidele se pot utiliza pentru alte materiale care se pot valorifica. Putem și noi să beneficiam de valorificarea materialelor reciclabile. Autoritățile locale nu au implementat măsură colectării separate a deșeurilor, singura soluție pe care o are Bucureștiul. Nu există nici măcar un proiect în desfășurare de către Primăria Capitalei pentru a gestiona aceste tipuri de deșeuri. Nu există reguli unitare cu privire la separarea deșeurilor de la sursă, astfel încât să fie valorificate materiale deșeuri de ambalaje, reciclabile sau biomasă. Colaborarea este necesară pentru colectarea deșeurilor.

Dan Vardie: Ați vobit despre faptul că autoritățile locale nu încearcă să ajute separarea deșeurilor. Ați auzit în campania electorală să fie menționat un proiect de acest gen?

Lazăr, Greenpoint: În campania electorală nu am urmărit foarte mult, dar suntem pe punctul de a avea probleme legate de deșeuri în București de la Comisia Europeană. Suntem pe punctul de a pierde banii alocați pe infrastructura mare, pentru a face ca aceste proiecte să fie alternative și nu amestcate.

Gazele sunt un pericol

Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex:  Grijă este de a avea gaze produse prin fermentarea deșeurilor. Potrivit celor mai bune practici, nu mai trebuie să vorbim depre noțiunea de groapă de gunoi. Potrivit legislatiei europene, depozitele ecologice trebuie să fie prevăzute cu sisteme de captare și ardere a gazului de depozit. La depozitul Chiajna au fost dezvoltate puțuri, toate fiind colectate în unități de măsură și control, pentru a monitoriza compușii. Avem grijă ca tot sistemul de vacuum care absoarbe din tot corpul de gaze și îl arde controlat să fie în sistem comun. Garda de Mediu ne-a recomandat să punem unități de ardere cu valorificare energetică.

”Depozitul nu se poate extinde sau închide”

Dan Vardie: Cât gunoi mai poate fi depozitat? Ne apropiam de capacitatea maximă?

Flavius Baciu, project manager Iridex: Avem circa 400.000 metri cubi de deșeu. Depozitul nu se poate extinde sau închide.

Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex:  Noi nu suntem proprietarii deșeurilor, ci obligativitatea revine Primăriei.

”Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani”

Dan Vardie:  În cât timp isi va atinge capacitatea această groapă?

Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: În doi ani. Din acest moment, Bucureștiul mai are timp de depozitare de doi ani. Dacă ar trebui să ne conformăm UE, și la 10 ani.

”Exista până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile”

Dan Vardie: Cam cât la sută  este gunoi menajer și cât ajunge la groapa de gunoi?

Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: Prin cele două trepte de sortare și tratare mecanică, reducem deșeuri reciclabile între 5-10%, vandabil, inclusiv depinde de luna care ne raportăm.

Lazăr, Greenpoint: Dacă s-ar face o colectare selectivă, exista până la 30% de deseuri reciclabile, iar undeva la încă 50% sunt deșeuri bio degradabile. Câteva țări au ajuns la o asemenea cifra. In chestiune de ambalaje trebuie să ajungem la un grad de recuperare de 75%, pentru celelalte tipuri de desuri 50%.

”Ține de performanata fiecărui primar. Cine nu își va face treaba, va primi amenzi usturătoare din 2020”

Dan Vardie: Cât credeți că se poate implementa din 80%?

Lazăr,  Greenpoint: Acest domeniu este foarte politizat și ține de politica autorității publice locale. Legislația există, trebuie aplicată. Sunt câteva orașe care au rezultate mai bune, Autoritățile au indicatori de performanță. Ține de performanata fiecărui primar. Cine nu își va face treaba, va primi amenzi usturătoare din 2020, altfel se vor aplica penalități României.

”30 de ani durează monitorizarea după închidere”

Dan Vardie: In 2-3 ani de zile trebuie să închidem groapa Chiajna. Ce se poate întâmplă? Poate genera o pandemie?

Flavius Baciu, project manager Iridex: Este un proces. Depozitul este format din mai multe celule, care ajung la maturitate. Trebuie să extragem gazul liniar. 30 de ani durează monitorizarea după închidere. Este un organism viu, iar reacțiile arată că această e recomandarea.

”Trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri”

Dan Vardie: De ce Bucureștiul nu are un incinerator?

Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere depozit Iridex: E bine cunoscută problema din anii 2010-2013. De ce nu s-au gășit soluții de valorificare? Nu are sens, dacă nu beneficiezi de aceste avantaje. E un cumul de factori. Noi ca operatori considerăm că e momentul pentru un incinerator.

Știm că dacă ardem ceva, ulterior rezultă cenușă pentru care trebuie găsită o soluție. Trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri.

Ce ar fi bine de stiut

Cristian Ciulacu, responsabil post-închidere Iridex: Trebuie să ne învățăm să colectăm acasă, să avem grijă ca alții să o facă, să depozităm doar ce e inert. Probabil o să intervină un incinerator. Cam așa arată viitorul nostru.