Prima pagină » Gândul Green » COP30 spre final. Ce a „livrat” summitul până acum și ce lipsește încă

COP30 spre final. Ce a „livrat” summitul până acum și ce lipsește încă

Cristian Lisandru

Publicat: 22.11.2025, 09:30

COP30 spre final. Ce a „livrat” summitul până acum și ce lipsește încă

Pe măsură ce COP 30 din Belém intră în ultimele zile de negocieri, devine tot mai clar că această ediție se desfășoară într-un context fără precedent. Anul 2024 a depășit, temporar, pragul de 1,5°C, iar avizul consultativ emis de Curtea Internațională de Justiție, în iulie 2025, stabilește explicit că statele au obligații juridice de a reduce emisiile, de a proteja sistemul climatic și de a sprijini țările vulnerabile.

Lipsa acțiunii poate genera răspundere internațională și obligația de reparații. Această realitate schimbă tonul negocierilor în mod fundamental.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

Belém găzduiește în jur de 56.000 de participanți, ceea ce plasează COP30 printre cele mai mari conferințe din istoria UNFCCC.
În paralel, conform unui raport – Kick Big Polluters Out (KBPO), peste 1.600 de reprezentanți ai industriei combustibililor fosili sunt acreditați, o proporție care ridică îngrijorări persistente privind influența acestora în momentul în care lumea negociază tranziția energetică.
Este, în același timp, prima COP în 30 de ani fără delegație federală a Statelor Unite.
Absența Washingtonului creează un gol de ambiție pe care Uniunea Europeană nu îl ocupă încă în mod convingător.

În schimb, apariția unor actori sub-naționali, precum guvernatorul Californiei, conturează un tablou geopolitic nou.

În plan simbolic, Brazilia a încercat să contureze această ediție drept Amazon COP. A fost lansat fondul Tropical Forest Forever, iar numărul reprezentanților comunităților indigene este cel mai mare din istoria negocierilor. Totuși, doar o parte au acces în zona oficială, ceea ce arată că reprezentarea formală rămâne limitată, notează Elena-Alexandra Miron pentru Infoclima.

Tranziția de la combustibili fosili: avans politic, dar încă fără direcție clară

Tema dominantă a COP30 a rămas operaționalizarea formulării adoptate la Dubai privind tranziția de la combustibilii fosili. Pentru prima dată, o coaliție semnificativă 82 de țări din Europa (inclusiv România), Africa, America Latină și regiunea Pacificului solicită adoptarea unui proces internațional pentru stabilirea unui roadmap de tranziție compatibil cu 1,5°C.

The Guardian confirmă că draftul textului include această opțiune, fapt rar întâlnit într-o primă versiune.

Totuși, până acum nu există consens privind elementele esențiale: termene, ritm, responsabilități diferențiate, finanțare. Cel mai probabil, COP30 va lansa un proces formal (TAFF Roadmap) cu mandat până la COP31 și COP32, nu un calendar final al eliminării combustibililor fosili.
Una dintre temele distincte ale acestei ediții este tranziția justă. Propunerea pentru BAM primește atenție sporită și sprijin din partea G77. Ar reprezenta primul cadru global dedicat coordonării tranzițiilor juste, integrând instrumente de sprijin pentru comunități, lucrători și regiuni dependente de combustibili fosili.

Pentru multe state vulnerabile, adoptarea BAM este un criteriu pentru a considera COP30 un succes. Deocamdată, Uniunea Europeană nu are o poziție unitară. Rămâne de văzut dacă miniștrii energiei și mediului vor susține includerea mecanismului în rezultatul final.

Alte puncte cheie

1. Adaptarea și indicatorii pentru GGA

Negocierile pentru Global Goal on Adaptation se apropie de finalizarea unui set de indicatori comuni. Dacă vor fi adoptați, aceștia ar reprezenta primul cadru global de monitorizare a adaptării, un pas important într-o zonă a politicii climatice care a rămas mult timp insuficient structurată.
Țările vulnerabile solicită triplarea finanțării pentru adaptare până în 2030.
Deși există semnale politice, nu există încă un angajament concret.

2. Finanțele climatice și NCQG: presiuni mari, progres limitat

Discuțiile despre noul obiectiv global privind finanțarea climatică sunt dominate de tensiuni structurale. Documentul Baku to Belém Roadmap propune mobilizarea a până la 1,3 trilioane de dolari anual, dar nu clarifică distribuția responsabilităților sau mecanismele de acces, aspecte critice pentru țările vulnerabile.
Este puțin probabil ca Belém să producă un acord complet asupra noul obiectiv colectiv cuantificat pentru finanțarea climatică post-2025 (NCQG), dar ar putea clarifica direcțiile de negociere pentru anul viitor.

3. Loss and Damage: câteva avansuri tehnice, marile blocaje rămân

Au fost făcuți pași tehnici privind coordonarea, raportarea și asistența, însă accesul efectiv la fonduri și integrarea principiilor de echitate rămân cele mai mari obstacole.

Ce au transmis liderii globali

Președintele Lula a formulat poziția Braziliei pornind de la realism: „Suntem pe drumul corect, dar mergem cu viteza greșită”. Secretarul General ONU – António Guterres – a repetat una dintre ideile care planează peste întreaga conferință: nu se poate negocia cu fizica atmosferei. Țările vulnerabile au cerut respectarea datoriei climatice și acces predictibil la finanțare.

Trei elemente confirmă că această ediție este distinctă.

În primul rând, avizul CIJ schimbă raportul de forțe: pentru prima dată, discuțiile despre ambiție sunt însoțite de un cadru juridic clar privind obligațiile statelor.
În al doilea rând, tranziția justă devine o componentă centrală. BAM are potențialul de a schimba modul în care UNFCCC abordează dimensiunea socială a tranziției.
În al treilea rând, accentul se mută de la anunțuri către implementare (de aceea COP30 este numit și COP-ul Implementării), iar presiunea asupra țărilor mari este mai mare decât la COP27, 28 și 29. Totuși, prezența amplă a lobby-ului din industria combustibililor fosili continuă să limiteze încrederea generală în proces.

Pe măsură ce COP30 se apropie de final, imaginea este mixtă. Există deschidere politică pentru un proces global privind tranziția de la combustibilii fosili. Tranziția justă are șanse reale să primească un cadru instituțional dedicat. Indicatorii pentru adaptare ar putea fi finalizați. În același timp, finanțele climatice și tema Loss and Damage continuă să avanseze lent, iar decalajul dintre ambiție și realitate persistă.

Turcia va găzdui COP 31 în 2026

Dacă Belém va fi reținut ca un moment al implementării sau doar ca o etapă intermediară depinde de ultimele zile ale negocierilor. Într-un an în care planeta a depășit temporar 1,5°C, așteptările sunt mari. Lumea nu mai poate funcționa pe baza promisiunilor. Are nevoie de decizii care să reflecte urgența momentului.

Turcia va găzdui COP31 în 2026, după ce Australia și-a retras candidatura. Confirmarea a fost făcută în timpul COP30 și marchează începutul unui nou ciclu în procesul UNFCCC. Pentru Turcia, această președinție este o oportunitate de repoziționare în diplomația climatică, într-un moment în care multe dintre procesele lansate la Belém precum TAFF Roadmap pentru tranziția de la combustibilii fosili, NCQG și mecanismele de tranziție justă trebuie transformate în rezultate clare. Ca actor G20, situat între Europa, Orientul Mijlociu și Caucaz, Turcia va avea responsabilitatea de a facilita acorduri într-un context geopolitic tensionat și de a menține presiunea asupra implementării reale.

Foto main – https://cop30.br/

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.