Schimbările climatice și impactul asupra industriei producătoare de whisky

Schimbările climatice și impactul asupra industriei producătoare de whisky
Foto ilustrativ | Sursa - Infoclima

Vara anului 2022 a fost una cu mari probleme pentru agricultură. Acest fapt va afecta nu doar culturile agricole dar și produsele derivate din acestea, printre care se numără whisky-ul. Caracterul, consistența și calitatea superioară a whisky-ului din Scoția sunt datorate în mare parte climatului relativ blând și umed. Schimbările climatice însă deja forțează producătorii să găsească noi metode de adaptare.

Whisky-ul reprezintă unul din cele mai importante produse de export și o parte însemnată a economiilor unor țări precum Scoția, Irlanda și Japonia. Schimbările climatice au fost resimțite pe deplin în această vară în Scoția, unde la Chartehall recordul de temperatură a fost doborât (34,8 °C) iar secetele au afectat largi arii ale țării. Secetele, inundațiile, creșterea nivelurilor mărilor reprezintă câteva din principalele pericole pentru produsele de bază necesare, procesele de producție, dar și infrastructura ce include facilitățile propriu-zise.

Pentru producția de whisky este nevoie de 4 elemente de bază: apă dulce de calitate, orz (și/sau alte cereale), drojdie și lemn de stejar de calitate superioară, iar toate sunt deja impactate în diferite măsuri de schimbările climatice. Un alt factor important este timpul, whisky-ul fiind un tip de băutură alcoolică ce necesită ani, chiar decenii, pentru a fi finalizat. În acest timp, producătorii și experții trebuie să găsească constant măsuri de adaptare în fața unui climat din ce în ce mai imprevizibil.

Un recent studiu al cercetătorilor de la UCL  aduce în discuție impactul deja vizibil al schimbărilor climatice asupra unuia din cele mai mari sectoare economice ale Scoției, cu o valoare a exporturilor de ~£ 4.9 miliarde, pe durata acestui secol.

Scoția nu a fost ferită de efectele schimbărilor climatice ale acestui an dar și al ultimelor decenii. În luna iulie recordul existent de temperatură a fost întrecut (34.8 °C) iar majoritatea țării a fost afectată de secetă, inclusiv în zona de nord.

Îngrijorătoare sunt și prognozele climatice pentru viitor căci impactul va fi resimțit în următoarele decenii în această industrie, iar specificul și profilul whisky-urilor scoțiene este unul variat cu specific local în funcție de locație geografică.

Schimbările climatice în Scoția

Conform ultimelor studii și rapoarte climatice până în anul 2050 temperaturile medii anuale din Scoția vor crește cu aproximativ 1.1 Celsius. Verile vor fi mai lungi, mai secetoase și cu mai multe fenomene extreme în vreme ce iernile vor fi mai umede.

Ținând cont de geografia complexă a Scoției și a zonelor istorice de producție a whisky-ului (Lowlands, Highlands, Islay, Campbeltown, Speyside) aceste efecte nu vor fi uniforme. Spre exemplu zona Speyside este una unde distileriile folosesc apa râului Spey. Aceasta este regiunea cu cea mai mare producție dintre toate celelalte datorită zonei propice culturilor de orz, calității apei râului Spey și a conexiunii ușoare cu Portul Garmouth. Toți acești factori sunt deja influențați de actualele schimbări climatice, notează Vlad Radu Zamfira pentru Infoclima.

Râul Spey poate fi afectat de secete hidrologice prelungite precum cea de acest an sau de inundații severe precum cele ale anilor 2019 și 2021 mai ales în zona Moray. Creșterea nivelurilor Mării Nordului poate reprezenta o problemă semnificativă mai ales pentru partea de infrastructură regională.

Insule precum Orkney, Arran, Islay deseori sunt afectate de puternice furtuni venite dinspre zona Atlanticului iar frecvența și intensitatea acestora ar putea crește pe durata acestui secol.

Impactul schimbărilor climatice asupra materialelor de bază

Orzul

Peste 85% din orzul folosit de industria whisky-ului Scoțian este crescut și cultivat local (pe o suprafață reprezentând 48% din totalul arabil în 2019). Aici schimbările climatice ar putea prezenta un paradox. Pe de o parte recoltele ar putea răspunde într-un mod pozitiv la creșterea temperaturilor unde gradul de fotosinteză și retenție al apei ale culturilor ar putea crește. Orzul de primăvară (de obicei semănat din decembrie) este preferat de producătorii de alcool în Scoția.

Iar dacă primăverile vor fi mai calde atunci este posibil ca recoltele de primăvară să fie mai bogate și să evite valurile de căldură ale verii. Pe de altă parte cercetătorii atrag atenția că grăbirea dezvoltării culturilor datorată acestor temperaturi mai ridicate ar putea reduce semnificativ fereastra de timp ce permite acumularea de biomasă. Apoi zona de est a Scoției, mai ales cea din Fife și Lothians, reprezintă grânarul principal al țării unde deja efectele secetelor prelungite sunt vizibile.

Dacă trendul existent s-ar menține, valurile caniculare și secetele ar putea avea un impact sever asupra culturilor agricole din aceste regiuni. Ținând cont de latitudinea ridicată a Scoției când vara/ luna Iulie zilele au o durata de ~14-17 ore acest lucru rezultă într-o cantitate semnificativă de radiație solară în perioada respectivă.

  • Trenduri similare ar fi și pentru culturile de grâu, cel mai utilizat tip fiind cel semănat între sfârșitul lui Septembrie și cultivat în anul următor.
  • Problema principală aici este menținerea unei consistențe a recoltelor iar extremele de temperaturi din zona de est a Angliei ar putea aduce variabilităti mari ale recoltelor pe durata următoarelor decenii.
  • De notat că de asemenea o creștere a temperaturilor până în 2050 ar putea duce la o creștere exponențială a culturilor de porumb în varii zone ale Marii Britanii. O problema notabilă a creșterii temperaturilor ar putea fi apariția a noi specii invazive, boli și dăunători pentru culturi.

La nivel global dacă temperaturile medii anuale cresc cu 2 °C, acest lucru ar duce la compromiterea a 46% din culturile de grâu și 31% a celor de porumb. Zone precum Scoția și întregul Regat Unit ar fi printre cele mai afectate cum populația insectelor și ratei metabolice ale acestora ar crește exponențial.

Apa

Industria whisky-ului scoțian depinde în mare măsură de resursele de apă dulce, apa din această regiune fiind considerată din punct de vedere calitativ ca una din cele mai pure din lume. Anual industria folosește aproximativ 61 miliarde de litri de apă , preponderent pentru procesul de răcire din timpul distilării. Pentru producerea unui litru de whisky este necesară o cantitate de ~47 litri de apă.

Creșterea frecvenței secetelor mai ales pe timp de vară, ar putea influența zone din Scoția cu capacități reduse de stocare ale apei dulci, ce depind de lacuri sau râuri locale. Aici zone precum Insula Skye și toată regiunea Speyside ar putea fi influențate major. Avem deja un precedent istoric în 2018 când în vara acelui an 5 din 10 distilerii ale insulei Islay au trebuit să sisteze temporar producția. Distilerii în zona de est precum Blair Atholl și Edradour au recurs la măsuri similar.

În același an datorită secetei și nivelului foarte scăzut al râului Spey, distileria Glenfarcas a raportat pierderi semnificative însumând valoarea a 300,000 de litri de alcool (new make – ce devine whisky îndată ce petrece minim 3 ani în butoaie de stejar) ce nu au putut fi produși.

Turba (Peat) și disponibilitatea acesteia pentru Islay și alte regiuni

Whisky-ul din regiunea și insula Islay are un caracter aparte datorită afumării orzului malțat. Turbăriile reprezintă o parte fundamentală a ecosistemului din Scoția ce ocupă ~20% din suprafața țării, și este estimat că acestea stochează în jur de 1600 milioane tone de CO2. Schimbările climatice ale ultimelor decenii au făcut că Guvernul Scoțian de la Holyrood să întreprindă numeroase campanii de protejare și restaurare a turbăriilor.

Așadar producția de whisky afumat cu turbă (peated) poate pune presiune asupra unui habitat natural deja fragil cu o importanță climatică ridicată dată de cantitățile enorme de carbon stocate.

Lemnul de stejar European și American

Un alt element important este reprezentat de disponibilitatea și calitatea lemnului de stejar, necesar pentru butoaiele de whisky.

  • Majoritatea industriei de whisky din Scoția depinde de butoaiele de stejar (în care anterior a fost stocat bourbon, sherry dar și vinuri) provenit din America și din Europa (preponderent Portugalia și Spania).
  • În ultimii ani arii forestiere răspândite din zona iberică au fost puternic afectate de incendiile de vegetație (200,000 ha în Spania, 48,000 ha în Portugalia).

De asemenea schimbările climatice ar putea duce la apariția a noi agenți patogeni și dăunători, mai ales pentru pădurile de stejar din estul Statelor Unite.

Cum influențează schimbările climatice procesul de producție al whisky-ului?

Percepția noastră asupra whisky-ului scoțian este modelată de factorii climatici existenți. Gustul, culoarea, complexitatea acestuia este dată de constanța relativă a temperaturilor din Scoția din secolul trecut. Schimbările climatice ar influența mediul și stagiile de producție ale produsului ce includ:

  • Procesul de inițiere a germinării parțiale (malting) a orzului urmat de uscare. Creșterea temperaturii ambientale și al umidității are putea îngreuna sau chiar compromite acest pas vital de început.
  • Procesul de fermentare depinde în mare măsură de răcirea anterioară a mustului (wort), ce trebuie menținut la o temperatură constantă ce nu poate depăși 33 °C, pentru ca drojdia să poată converti zahărul în alcool. Automat cu zile de vară mai călduroase este nevoie de cantități suplimentare de apă ce pot îngreuna sau chiar sista activitatea, cum a fost cea din anul 2018.
  • Procesul de distilare poate fi afectat de temperatura crescută a aerului și apei. Acest fenomen ar putea fi manifestat prin creșterea evaporării din timpul distilării și o răcire ulterioară inadecvată. Creșterea temperaturilor anuale ale aerului cu 1 °C ar duce la creșterea temperaturii apei râurilor cu 0.4-0.7 °C, zona Speyside fiind printre cele mai afectate de acest scenariu.
  • Maturarea este un element cheie mandatat prin lege. Pentru ca un produs să fie etichetat și vândut ca Whisky Scoțian, acesta trebuie depozitat în butoaie de stejar vreme de minim 3 ani. Temperaturi mai ridicate forțează lichidul din butoaie să interacționeaze mai agresiv cu lemnul din interior. Aici caracterul, gustul și culoarea pot fi alterate iar datorită naturii poroase a lemnului o mică parte a lichidului existent de-a lungul timpului este evaporată. În industrie acest proces poartă denumirea de “Angel’s share” (trans. Rația îngerilor).

Factori de stres climatici asupra facilităților și infrastructurii

Un factor îngrijorător pentru multe distilerii localizate în zone mai izolate din zona mai muntoasă (Highlands) este prognoza de creștere a inundațiilor în regiune (26% până în anul 2050, 31% în 2080).

Pe de altă parte, pentru numeroasele insule unde whisky-ul reprezintă un principal element de activitate economică (Arran, Rassay, Orkney etc.). o amenințare mai directă ar putea fi creșterea nivelurilor mărilor.

Un studiu arată că până în anul 2090, nivelul Marii Nordului ar putea crește între 18 și 59 cm, fapt ce ar pune la risc nu doar infrastructură precum drumuri și porturi dar chiar și distilerii situate în imediata vecinătate a zonelor de coastă.

Secolul 21 – Unul cu mari provocări climatice pentru whisky

Whisky-ul reprezintă o băutură cu un caracter aparte datorită multor factori implicați în producție, metodologiilor și legilor foarte stricte, mai ales în Scoția. Este un produs ce necesită ani sau de multe ori decenii pentru a ajunge la maturitate iar climatul relativ constant al Scoției în ultimele secole a fost un factor fundamental.

Schimbările climatice vor avea un impact asupra producătorilor care vor fi nevoiți să găsească metode adaptare pentru varii evenimente precum un secete, inundații și creșterea nivelurilor mărilor.

Alte țări producătoare de whisky precum Irlanda și Japonia de asemenea se vor regăși în situații asemănătoare.


Citește și:

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Patru tineri germani s-au dus până în Austria ca să pună flori la casa lui...
Vali Vijelie, părăsit de soție după ce a văzut pozele din CANCAN.RO. „Fiecare își vede...
FOTO. Ioana Țiriac a făcut ravagii într-un costum de baie spectaculos!
Simona Halep revine în Spania! Sportiva din România va evolua la Madrid Open
Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4...
FOTO EXPLOZIV! L-am prins pe Vali Vijelie cu „pofta inimii”. A posedat-o pe stradă
Noi detalii cutremurătoare despre moartea lui Naomi. Ce au scos la iveală prietenii apropiați
ANIMAŢIE. Cu cât creşte distanţa de frânare la o viteză de 50 km/h, în condiţii...
Turistă sfârtecată de urs pe Transfăgărășan! Scosese mâna pe geam ca să...
Turistă din Marea Britanie, sfâșiată de urs pe Transfăgărășan! Femeia a scos mâna pe geam...
Poveştile de iubire care au rămas doar o amintire! Imagini tari cu Gina Pistol, Răzvan...
Preț în România pentru cel mai interesant SUV din 2024
Polonia susţine că este pregătită să găzduiască arme nucleare ale NATO
A doua Lună a Pământului! NU s-a știut până ACUM de existența ei
Fostul model celebru care a ajuns să se îmbrace din gunoaie! Imaginile recente când probează...
EL e ucigașul Ana-Mariei?! Gravida, găsită îngropată în pădure! Dezvăluiri de ultimă oră
De ce crede Patrick despre Ștefan că este un pârâcios. Rebecca și Roberta au ajuns...
Cum să alegi parfumurile pentru orice preferință?
BANCUL ZILEI. Bubulina:- Iar pleci la cârciumă derbedeule, săptămâna viitoare trebuie să plătim și întreținerea!
A fost găsit craterul din care s-a desprins „a doua Lună” a Pământului