GÂNDUL LIVE. Cristina Tunegaru, despre începerea școlii. Ministerul a aruncat strategia, însă nu a oferit și câteva ghiduri. / R. Moldova a anunțat șapte scenarii

Claudia Chiru, profesor învățământ primar, și Cristina Tunegaru, profesor de Limba Română, consideră că profesorii, dar și părinții, trebuie să se implice activ pentru găsirea unor soluții astfel încât tinerii se beneficieze de dreptul lor la educație, în contextul în care, conform celui mai recent scenariu de la nivelul Ministerului Educației, fiecare școală va decide dacă va relua sau nu cursurile în toamnă.

Reluarea cursurilor în noul an școlar în România este încă incert, având în vedere că ultima strategie luată în discuție este ca unitățile de învățământ să fie care care să decidă cum vor începe toamna anul școlar: traditional, online sau mixt/hibrid, în funcție de situația epidemiologică din zona în care funcționează.

Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat săptămâna trecută că sunt șanse mici ca școala să se redeschidă la toamnă. Cel mai bun scenariu, crede Anisie, va fi acela în care o parte dintre elevi vor veni fizic la unitățile de învățământ, iar ceilați vor participa la cursuri de acasă, în regim online.

POLITICĂ Ilie Bolojan va anunța un nou ministru al Educației abia în 2026, anunță surse Gândul

23:17

EXTERNE Traficul de droguri, lovit din nou în Pacificul de Est: SUA distruge două ambarcațiuni ale traficanților și suplimentează prezența militară în Caraibe

23:16

Claudia Chiru: „Trebuie să ne putem puțin mintea la contribuție și creativitatea și sunt sigură că vom găsi soluții”

„Cea mai bună variantă ar fi să ne întoarcem la școală, să fim toți în clasă. Desigur, pentru acest scenariu se poate aranja puțin contextul. Eu vorbesc despre școala mea și sunt sigură că sunt mai multe școli în această situație: clădirile sunt destul de ample au mai multe intrări, mai multe ieșiri, se pot face circuite pe care să le folosească doar copiii care intră, doar copiii care ies. Se pot face seriile astfel încât să nu se interesecteze foarte mulți copii. Se pot mișcora și pauzele, și orele, 5-7 minute, și putem câștiga acolo un timp cu care ne putem juca astfel încât să nu ne intersectăm foarte mult”, este de părere Claudia Chiru.

„Într-o organizare disciplinată se pot ține copiii. În pauză, nu. Dar dacă vorbești cu copiii și le dai voie în ture în pauză, unii să stea în clasă, alții să iasă, cred că ne putem organiza. Trebuie puțin să ne gândim, să ne imaginăm, să ne putem puțin mintea la contribuție și creativitatea și sunt sigură că vom găsi soluții”, a precizat Claudia Chiru, la Gândul Live.

„Eu nu am văzut copii care să nu asculte de un adult pe care îl admiră”

Claudia Chiru crede că pentru asta e important să li se vorbească elevilor și să li se explică și să se facă apel la conștientizarea situațională într-o manieră constantă.

„Ministerul a pasat pisica. Este frumos, superb, suntem toți ulimiți, încântați de plăcere”, a comentat, ironic, cadrul didactic. „Așteptăm cu nerăbdare septembrie și sper ca directorii și profesorii din fiecare școală să își dorească să facă din acest moment unul organizat. Eu nu am văzut copii care să nu asculte de un adult pe care îl admiră, eu nu am văzut în viața mea copii care să nu asculte, repet, de un adult pe care îl admiră. Elevii mei erau capabili să facă orice și sunt convinsă că sunt mai mulți profesori cu asemenea elevi, cu asemenea relație”, a subliniat Claudia Chiru.

„În fiecare școală este cel puțin o persoană așa. Acea persoană ar trebui încurajată să strângă în jur colegii. Colegii ar trebui să se uite cu admirație la un om care vine cu o soluție gândită, diferită de cea: stăm acasă, pierdem vremea, nu se poate. Nu mai vrem «nu se poate», eu sunt sătulă de «nu se poate»”, a conchis profesoara.

Tunegaru: Toți copiii au aceleași drepturi la învățare și trebuie să aibă oportunități egale să pornească în viață de la același start

Și Cristina Tunegaru, profesor de Limba Română, susține dreptul copilului la educație, iar dacă acest lucru nu este permis în școală de situația epidemiologică, atunci acesta ar trebui să aibă la dispoziție soluții alternative.

„Din păcate, ministerul a aruncat această strategie, însă nu a oferit și câteva ghiduri. Școlile ar fi avut nevoie de câteva scenarii posibile. Dacă ne uităm la ce se întâmplă peste Prut, o sa vedeți să în Republica Moldova Ministerul Educației a oferit șapte scenarii posibile și a invitat consiliile de administrație ale școlilor, din care, atenție, fac parte și părinții, să ia decizia corectă în funcție de contextul local. Și atunci fiecare școală își analizează situația și alege din cele șapte scenarii pe cel potrivit”, a precizat Cristina Tunegaru.

„Toți copiii au aceleași drepturi la învățare și trebuie să aibă oportunități egale să pornească în viață de la același start. Dacă un copil nu poate să participe la școală, pentru că școala decide că e o situație periculoasă, atunci școala și profesorii trebuie să ofere o alternativă de învățare la distanță și părintele trebuie să facă presiuni în sensul acesta. Cred că în momentul acesta părintele trebuie să și asume un rol activ și cred că e important ca părinții să se implice activ în educație, să ia decizii pentru copiii lor”, a subliniat cadrul didactic.

Cele șapte scenarii din Republica Moldova

Ministrul Educaţiei moldovean, Igor Şarov, a prezentant cele șapte scenarii propuse pentru consultări publice, lunea trecută, într-o conferință de presă.

• Modelul 1: „Prezenţa fizică 100% la şcoală”. Este aplicabil în cazul şcolilor, al claselor cu un număr raţional de elevi, în corespundere cu normativele sanitaro-epidemiologice de stat. Acest model poate fi aplicat până la 74% din şcolile din Republica Moldova, adică 925 de şcoli, potrivit TVR Moldova.
• Modelul 2: „Învăţarea în 2 schimburi” în condiţiile contextului pandemic, în cazul şcolilor cu mulţi elevi, cu multe clase la paralelă,  organizarea activităţii educaţionale se poate realiza în 2 schimburi.
• Modelul 3: „Învăţarea combinată” presupune împărţirea şcolii în zile de prezenţă şi în zile de comunicare la distanţă: pe rând – o zi se vine la şcoală, o zi are loc comunicarea la distanţă, inclusiv online.
• Modelul 4: „Învăţarea de tip hibrid” presupune împărţirea clasei în două grupe: pe rând o zi se vine la şcoală, o zi se fac lecţii online.
• Modelul 5: „Învăţarea alternantă” are la bază împărţirea clasei în două schimburi: pe rând o săptămână se vine la şcoală, o săptămână se fac lecţii online.
• Modelul 6: „Învăţarea la distanţă inclusiv online”  acest model se aplică în anumite cazuri punctuale de forţă majoră locală, multe cazuri de Covid pozitiv ȋntr-o clasă/ şcoală/ localitate, cu respectarea izolării.
• Modelul 7: „Învăţarea mixtă” modelul dat presupune îmbinarea a două sau trei dintre modelele prezentate mai sus.