George Pădure a lansat cartea ”O viață cât zece – și cum m-a urmărit Traian Băsescu”: ”Mi se pare superficial ca noi, ca popor, să ne mulţumim doar să ne descurcăm”

Cu doar câteva zile în urmă a fost lansată – la Expocenter Hotel București, sala Cosmopolitan – cartea ”O viață cât zece – și cum m-a urmărit Traian Băsescu”, scrisă de George Pădure, cel care mărturisește că, din punctul său de vedere, nu există popor ”mai abil” în a se descurca decât poporul român.

Evenimentul s-a bucurat de o firească audiență, cu atât mai mult cu cât subiectul abordat este cu totul incitant, atât din punct de vedere al amintirilor omului Pădure, cât și al celor… legate de personajul ”Traian , participând – firește – și jurnaliști printre care am ”descoperit-o” pe cunoscuta realizatoare TV Marina Almășan.

”O viață cât zece” reprezintă, practic, ”o scurtă autobiografie a unui om care a trăit cât pentru zece vieți obișnuite”, așa cum spune chiar autorul volumului, George Pădure.

Cititorul îl… urmărește, pagină cu pagină, pe George Pădure începând cu ascensiunea sa din anii ’70 – de la picolo neobosit la abil șef de restaurante constănțean – și până la cariera de ospătar pe vas, continuând cu fuga din țară ca refugiat politic, trecând la cariera de agent de vânzări și prosper întreprinzător belgian din anii ’80 – cel urmărit și turnat de un misterios personaj… „Traian”.

George Pădure: ”Eu nu mi-am căpătat experienţa în România sau în Belgia, ci în cele peste 60 de ţări prin care am trecut”

Iar povestea merge mai departe, cititorul ajungând la unul dintre cei mai importanți antreprenori și proprietari de lanț de magazine din domeniul electronicelor din România postdecembristă, la primarul independent de sector bucureștean din a doua parte a anilor ’90, la omul de afaceri și comentator media din ultimele decenii.

Toate aceste avataruri și povești fac din prezentul volum de memorii – ”O viață cât zece – și cum m-a urmărit Traian Băsescu” – o lectură incitantă și instructivă în același timp.

”Eu nu mi-am căpătat experienţa în România sau în Belgia, ci în cele peste 60 de ţări prin care am trecut, reuşind foarte bine să mă înţeleg cu cei pe care-i întâlneam, în română, greacă, engleză, franceză sau olandeză. De la fiecare am cules câte ceva din tainele vieţii şi la fiecare am putut observa lucruri specifice acelei ţări. Nu pot spune însă că există vreun popor mai abil în a se descurca decât cel român. Poate doar grecii să fie mai descurcăreți. Dar şi vulpea este abilă. Este oare aceasta principala calitate a unei fiinţe, în ce privește supravieţuirea? Fie că răspundem cu da sau cu nu, mi se pare superficial ca noi, ca popor, să ne mulţumim doar să ne descurcăm”, spune George Pădure.