INTERVIU. Autorul romanului care candidează la ”Cartea anului” ni se destăinuie! Marius Albert Neguț: ”Consider o carte din care cititorul nu învață nimic nou ca fiind scrisă de pomană”

Redactor:
Simona Tănăsescu
INTERVIU. Autorul romanului care candidează la ”Cartea anului” ni se destăinuie! Marius Albert Neguț: ”Consider o carte din care cititorul nu învață nimic nou ca fiind scrisă de pomană”

“Tată de fete și cărți”, după cum se autointitulează zâmbind, Marius Albert Neguț este unul dintre scriitorii români contemporani care a reușit prin scrierile sale, atât de vii, să adune în jurul său un număr mare de cititori care îl recomandă cu încredere. Autor a mai multor titluri,  publicate la diferite edituri, cu ultimul său volum, “Cerberus”, publicat la editura Polirom, Marius a dat lovitura! Despre ce este vorba, ne va spune chiar el, într-un interviu acordat GÂNDUL.RO.

GÂNDUL.RO: Bună, Marius! Felicitări pentru Cerberus!

Marius Albert Neguț: Bună, Simona! Îți mulțumesc!

GÂNDUL.RO: Sunt voci care susțin ca romanul Cerberus ar merita sa fie desemnat “cartea anului”. Ce părere ai despre asta?

Marius Albert Neguț : Da… Pentru mine, această apreciere care circulă în online reprezintă un compliment extraordinar, deoarece asta înseamnă că romanul nu doar că a prins la public, ci a și născut în sufletele cititorilor imboldul de a răsplăti cumva autorul, or, doar acest fapt în sine reprezintă un premiu, nu-i așa? Personal, sunt recunoscător celor care văd în Cerberus cartea anului 2020 și profit de acest interviu pentru a le mulțumi din tot sufletul.

GÂNDUL.RO: Tu, creator al lui Cerberus, poți dezvălui cititorilor noștri care este ingredientul principal care crezi că a condus la succesul cărții tale?

Marius Albert Neguț: Toate romanele mele, deci și Cerberus, tratează teme reale, stringente, teme care nasc emoții și care nu pot fi înfățișate cititorului într-un mod voalat, deoarece, cred eu, mesajul și-ar pierde din forța penetrantă. Prin urmare, întotdeauna sunt sincer cu publicul, iar acesta mă răsplătește cumpărându-mi cu fidelitate cărțile și obligându-mă, totodată, să livrez în continuare literatură de calitate.

Gândul: Cât este adevăr și cât este ficțiune Cerberus?

Marius Albert Neguț: Mara, eroina Cerberus, este o fată naivă – mult prea protejată de tată – care este traficată de iubit prin metoda loverboy. Spune-mi tu…  Câte articole publică lunar ziarul Gândul, articole care prezintă această realitate înfiorătoare a traficului de ființe umane? Multe, nu? Prin urmare, tema și metoda sunt reale, însă restul romanului este ficțiune…

Gândul: Subiectul cărții este unul cu impact puternic, de ce ai ales această latură – traficul de persoane – și de unde a plecat totul?

Marius Albert Neguț : Consider că un semnal de alarmă în plus (cum este Cerberus) nu strică niciodată. Dacă romanul poate salva un singur suflet, atunci cred că mi-am atins cu prisosință scopul. Sunt tată de fete, două la număr, una având chiar vârsta tinerei traficate în roman, prin urmare, subiectul reprezintă, printre altele, o temere personală. Din păcate, identificându-mă cu personajul principal (tatăl care luptă să-și salveze fiica) am suferit mult în decursul scrierii; din fericire, aceste emoții se regăsesc acum în paginile Cerberus, fapt care dăruiește romanului avantajul incontestabil al credibilității.

Gândul: Nu te ferești să arăți în cărțile tale și părțile mai puțin frumoase ale vieții din București; și în Cerberus întâlnim personaje din zonele rău famate. Care este reacția cititorului la această imagine?

Marius Albert Neguț: Locuiesc în Ferentari, poate cel mai ”deocheat” cartier din țară. Cunosc acest loc în profunzimea lui. Văd, zilnic, cum sărăcia și lipsa educației nasc monștri. Copiii, siliți de mici să se ”descurce”, împinși de compromisuri morale, ajung adulți pentru care primează doar banul și bunăstarea personală, adulți cărora nu le pasă decât de propria familie. La adresa lor, societatea reacționează visceral, aruncându-i cu scârbă după gratii. Nu neg, prea puțini infractori adulți se pot îndrepta (cel puțin nu în sistemul penitenciar românesc), prin urmare, pe undeva, reacția este una normală. Însă, cine altcineva dacă nu aceeași societate moralistă și degrabă pedepsitoare a creat clasa aceasta defavorizată din mijlocul căreia tot răsar răufăcători? Cine a neglijat și neglijează în continuare EDUCAȚIA, singura în măsură să schimbe lucrurile? Poate ți se pare că divaghez, dar voi răspunde acum la întrebarea ta. În romanele mele obișnuiesc să prezint frânturi din trecutul personajelor, pentru a înfățișa cititorului modul în care sărăcia, lipsa educației, indiferența noastră – a tuturor – influențează personajul cu pricina în acțiunile sale, acțiuni care, atenție, sfârșesc prin a răni chiar societatea care l-a ignorat. Niciunul dintre personajele create de mine nu este cu desăvârșire rău, astfel, prin empatie, cititorul face un prim pas spre cunoașterea, acceptarea și îndreptarea lucrurilor sau, cel puțin, aceasta este  reacția pe care eu o doresc…

Gândul: Prin cartea ta transmiți un mesaj important atât tinerilor cât și părinților. Crezi că ar fi nevoie de mai multe astfel de scrieri pe piața de carte?

Marius Albert Neguț: Nu pot contabiliza câte astfel de scrieri există și nici estima dacă ele-s suficiente sau nu. Cred, însă, cu putere în rolul educativ pe care scriitorul, prin scrierile sale, îl are în societate. Consider o carte din care cititorul nu învață nimic nou ca fiind scrisă de pomană. În altă ordine de idei, înțeleg nevoia cititorului de autoprotejare prin evadare în lumi virtuale mai bune, lumi pe care le caută în cărțile citite. De aici și consumul (pe care nu-l condamn) de literatură romantică și fantasy. Totuși, exilându-se exclusiv în aceste genuri literare, cititorul se supune riscului de a se desprinde de realitate, or, tocmai din această cauză, uneori, concretul îl prinde pe picior greșit, incapabil deci de a se apăra… Prin urmare, consider romanele de genul Cerberus deosebit de importante în menținerea cititorilor cu picioarele pe pământ. Continui, însă, răspunsul cu moto-ul care deschide Îngeri rătăciți, romanul meu de debut:

„Lumea e urâtă? Închide ochii, astupă-ți urechile și fă-o cât de frumoasă vrei… Apoi, dă vina pe mine pentru că ți-am dezvăluit hidoșenia ei, fără să vezi că iluzia, pe care singur ai creat-o, te împiedică să schimbi realitatea.”

Acum te întreb eu… Cum poți schimba ceva ce nu cunoști? Acest rol dificil mi-l asum eu: de a prezenta realitatea, în speranța că persoana care citește romanul, cunoscând-o, va încerca să o schimbe…

Gândul: Personajele din Cerberus reprezintă diferite tipologii. Care dintre acestea a fost cel mai greu de descris, de construit?

Marius Albert Neguț: Toate… Construirea personajelor, indiferent că-s negative ori pozitive, pricinuiește scriitorului introspecție personală. Identificându-te, chiar și doar pe alocuri, cu un personaj, te trezești punându-ți întrebări asupra ta însuți, fapt care provoacă o cunoaștere mai bună a sinelui, o acceptare a tarelor personale, prin urmare, o împăcare cu tine însuți survenită ca urmare a destăinuirilor pe care procesul de creație te forțează să ți le faci. Parcursul, însă, este unul consumator de resurse emoționale… Din acest punct de vedere, pentru mine scrisul reprezintă psiholog și duhovnic, eliberându-mă de angoase și forțându-mă, continuu, să mă autoevaluez. Dacă vrei să vorbim strict despre Cerberus, îți dai seama că, tată de fete fiind, mi-a fost extrem de dificil să construiesc personajele principale – tată și fiică -, deoarece în primul m-am zărit pe mine, iar în tânăra traficată – mărturisesc, cu lacrimi în ochi – mi-am văzut fata.

Gândul:  Acțiunea cărții ne poartă din București în Turcia? De ce Turcia?

Marius Albert Neguț:  Deoarece, în tinerețea mea zbuciumată, o lungă perioadă am colindat străzile și bazarurile Istanbulului, putând astfel descrie cu realism atât locurile, cât și oamenii. De asemenea, în Turcia (deși n-ai crede) prostituția este legalizată, deci există o ”piață a sexului”. Prin urmare, credincios principiului meu – acela de a scrie despre ceea ce cunosc -, am ales să fac din țara și orașul cu pricina decor parțial al acțiunii romanului Cerberus.

Avem o singură viață… Însă, citind, putem trăi nenumărate…

Marius Albert Neguț

Gândul:  Ai publicat Cerberus la Polirom. Succesul pe care îl are cartea ta se datorează și editurii? Cat de mult a contribuit Polirom la promovarea cărții?

Marius Albert Neguț: Într-adevăr, Polirom mi-a făcut o onoare deosebită acceptând să publice Cerberus, dăruindu-mi, dincolo de extazul clipei, încredere în forțele proprii. Bineînțeles că succesul romanului se datorează și editurii, deoarece, pe piața de carte, Polirom se bucură de un prestigiu construit prin muncă și seriozitate, prestigiu care se răsfrânge și asupra scriitorilor și operelor publicate. De asemenea, editura colaborează cu majoritatea librăriilor clasice și online, atu pe care îl consider obligatoriu pentru succesul unei cărți, care, să recunoaștem, se interpretează și prin prisma vânzărilor. În privința promovării… Destul de greu de făcut o promovare mulțumitoare – care costă, pe o piață de carte anemică, așa cum este cea autohtonă.

GÂNDUL.RO: Consideri că pentru un autor este importantă și editura la care publică? Poți argumenta, pentru ca și alți autori să aibă parte de un sfat?

Marius Albert Neguț: Da, consider editura foarte importantă! De ce? Pentru că, repet, aceasta își răsfrânge din aură – pozitivă ori negativă – asupra autorului. Cu cât editura este mai importantă, cu atât scriitorul publicat dobândește mai multă vizibilitate în spațiul public. De asemenea, o editură care se respectă, fie că e mare sau mică, veche sau la început de drum, tratează manuscrisul cu maximum de seriozitate, respectând pașii necesari publicării acestuia și livrând, într-un final, un produs de calitate, prim pas al succesului literar și financiar pe o piață, cum este cea românească, sufocată de maculatură.

GÂNDUL.RO: Care este cel mai frumos vis pe care îl are Marius Albert Neguț referitor la cariera de scriitor și care este, posibil, cel mai realizabil?

Marius Albert Neguț: Mi-aș dori ca măcar unul dintre romanele scrise de mine să fie tradus și publicat în afara țării.

GÂNDUL.RO: Îți mulțumesc pentru timpul acordat și aș vrea, când timpul ne va permite, să revenim asupra unui alt subiect important atins de tine: cine a neglijat și neglijează în continuare EDUCAȚIA, singura în măsură să schimbe lucrurile?

Marius Albert Neguț : Sigur, cu multă plăcere! Recunoștința este reciprocă! Aș vrea să închei astfel: Avem o singură viață… Însă, citind, putem trăi nenumărate…

 

Inchide