Popularitatea lui Putin după aproape 5 ani de război în Ucraina. Câtă încredere au rușii în liderul de la Kremlin și ce spun tinerii sub 30 de ani

Mulți analiști consideră că sprijinul public pentru decizia lui Putin de a continua războiul în Ucraina rămâne neschimbat. Alții susțin că încrederea în liderul de la Kremlin se află pe o ușoară pantă descendentă. Ambele variante, se arată într-o analiză publicată de The Moscow Times, nu produc niciun deranj la Moscova.

Au trecut patru ani și jumătate de la declanșarea războiului ruso-ucrainean.

• Ambele tabere au înregistrat pierderi uriașe.
• Rusia a pierdut trilioane de dolari.
• Țara a fost expulzată de pe principalele piețe globale.
• Rușii se confruntă cu restricții și interdicții.

Cu toate acestea, aproximativ 70% dintre ruși spun că au încredere deplină sau în mare parte în Vladimir Putin. Reiese că nici sancțiunile economice occidentale, nici sancțiunile cinetice ale Ucrainei nu au zdruncinat dragostea rușilor pentru liderul lor.

Însă, notează Alexander Shulga, trebuie reliefată „natura închisă a sondajelor”. „Alegerea între o selecție fixă ​​de răspunsuri și întrebarea explicită dacă au încredere în Putin măsoară doar capacitatea rușilor de a identifica cel mai acceptabil răspuns”, scrie autorul analizei.

„Părintele națiunii” are nevoie de sprijinul popular

În regimurile care trec de la autocrație consolidată la totalitarism, sprijinul pentru „părintele națiunii” trebuie să fie maxim.

• Orice valoare sub 80% este acceptabilă, dar nedorită.
• O cifră sub 55% este motiv de panică.

În astfel de regimuri, toate procedurile democrației reale sunt înlocuite cu aclamarea sacralității de facto a puterii șefului statului.

„Ceea ce pare a fi un succes incredibil în democrațiile occidentale în ceea ce privește nivelul de încredere este, pentru regimul rus și altele asemenea acestuia, un eșec și un motiv pentru a înlocui cel puțin șeful administrației prezidențiale sau pentru a începe un mic război victorios în cel mai extrem caz.

O problemă și mai mare apare atunci când războiul a fost deja început, dar nu este nici mic, nici victorios.

De aceea, scorurile de încredere ale lui Putin, obținute prin întrebări închise, sunt încă publicate în mod regulat. Și asta în ciuda faptului că autoritățile sunt conștiente că nu prezintă imaginea completă.

Acestea permit autorităților să demonstreze un nivel minim acceptabil a ceea ce este prezentat drept încredere. Acești indicatori permit, de asemenea, devierea atenției de la nivelul real de încredere în Putin”, explică autorul analizei.

Întrebările deschise, tăiate de pe listă

În condițiile Rusiei de azi, nivelul real de încredere în șeful statului poate fi încercat doar prin întrebări deschise. Acestea pot oferi respondenților spațiu de manevră.

„Își pot exprima propria opinie, mai degrabă decât să repete ceea ce consideră în prezent a fi un răspuns acceptabil din punct de vedere social.

Aceasta este exact abordarea aleasă de Institutul pentru Studii și Analiză a Conflictelor din Rusia, atunci când a realizat două sondaje sociologice în regiunile Krasnodar și Rostov.

Respondenților li s-a adresat aceeași întrebare: În care politician sau om de stat rus aveți cea mai mare încredere?

• Întrebarea nu era cu variante multiple de răspuns. Respondenții au trebuit să aleagă primul politician care le-a venit în minte.
• În ambele regiuni, răspunsurile respondenților au fost asemănătoare.
• Putin a fost menționat de 39% în regiunea Krasnodar și de 37% în regiunea Rostov, mult sub procentul de 68-70% citat de sondajele mai prescriptive.

Tocmai de aceea nu mai vedem întrebări deschise despre încredere în sondajele VTsIOM. Când au încercat, au înregistrat doar 29,5% exprimând încredere în Putin în aprilie 2026”, punctează Alexander Shulga.

Sistemul creat pentru Putin, contrat de tinerii sub 30 de ani

Desigur, niciunul dintre ceilalți politicieni (sau personalități publice) nu a primit nici măcar o zecime din ratingul lui Vladimir Putin.

Doar ministrul de externe, Serghei Lavrov, a primit peste 2% din mențiuni, ajungând la 4% în regiunea Rostov.

„Acest lucru nu vorbește deloc în favoarea lui Putin. Lavrov a deținut funcția aproape tot atâția ani cât a condus Putin Federația Rusă și, practic, a devenit transmițătorul său.

• Acesta este cel mai clar indicator al sistemului creat pentru Putin de-a lungul anilor.
• Arată caracterul fals atât al parlamentarismului, cât și al rolului guvernului în Federația Rusă.

Este important să reamintim nu doar încrederea în Putin și încrederea minusculă în toți ceilalți actori politici. Trebuie menționată și ponderea rușilor care nu au încredere în nimeni sau nu pot/nu vor să răspundă la această întrebare.

În ambele regiuni, această pondere depășește rata de încredere a lui Putin:

• 44% în regiunea Krasnodar și, respectiv, 47% în regiunea Rostov.
• Un aspect crucial este faptul că generațiile diferite au niveluri diferite de încredere în Putin.

După cum arată sondajele din ambele regiuni, în Rusia a crescut o întreagă generație ale cărei atitudini diferă semnificativ de nivelurile medii de încredere în el.

În rândul tinerilor sub 30 de ani, Putin se bucură de o încredere de doar 16% în regiunea Rostov și 24% în regiunea Krasnodar”, mai scrie autorul analizei.

Ce spun rușii vizați de o nouă mobilizare

Diferența de încredere devine și mai izbitoare atunci când se compară răspunsurile tinerilor cu cele ale generației mai în vârstă.

„În regiunea Krasnodar, diferența este dublă: 24% față de 48% în rândul cetățenilor cu vârsta de 55 de ani și peste. În regiunea Rostov, aceasta este aproape triplă: 16% față de 45%.

• În plus, locuitorii orașelor mari din ambele regiuni sunt mult mai puțin predispuși să-l numească pe Putin drept politicianul în care au cea mai mare încredere. Sunt mai predispuși să spună că nu au deloc încredere în niciun politician.
• De asemenea, ei sunt exact oamenii care ar fi vizați de o nouă rundă de mobilizare.
• Continuarea războiului împotriva Ucrainei se bazează pe credința că Putin știe ce face. Lipsa de încredere evidentă prin această metodologie ar putea avea implicații serioase.

La urma urmei, sprijinul pasiv nu este același lucru cu o cerere de sprijin activ în forma sa cea mai extremă: a merge pe front și a muri acolo. Tehnologii politici de la Kremlin știu cu siguranță despre decalajul dintre încrederea formală și cea reală în Putin.

Și, cu siguranță, și-ar dori ca rușii înșiși să nu discute despre această discrepanță cât mai mult timp posibil”, încheie Alexander Shulga.