Alunecă Franța spre stânga extremistă? Cum au devenit protestele elevilor francezi un fenomen european. Un analist politic și un sociolog fac radiografia revoltelor violente din licee și facultăți

Protestele elevilor și studenților din Franța continuă cu noi violențe. Mai multe licee și facultăți au fost blocate, protestatarii și forțele de ordine au intrat constant în conflict, iar sindicatele au anunțat că pregătesc noi greve. Între timp, autoritățile confirmă cifra de aproape 7.000 de protestatari care au fost reținuți până astăzi, în urma incidentelor petrecute. Pe un fond geopolitic tensionat, apar, din diferite cauze, fără o relație de cauzalitate directă, proteste în mai multe state vestice. Gândul a discutat cu analistul de politcă externă Ștefan Popescu și cu sociologul Mirel Palada pentru a afla cum sunt amplificate tensiunile politice pe fondul protestelor izbucnite în mai multe țări europene și cum se resimt acestea în spațiul public din România.

VIDEO Mirabela Grădinaru, mesaj de Ziua Mondială a Sănătății Mintale: „A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, este un act de curaj”

13:56

CONTROVERSĂ „Era un schimb de favoruri”. Organismul de control al Departamentului de Stat o anchetează pe Kimberly Guilfoyle

13:46

 Loading ...

Ce este „islamostângismul” francez

Contact de Gândul, Ștefan Popescu a explicat diferențele fundamentale între manifestațiile care au loc în statele occidentale, în special când vine vorba de violențele duse la extrem pe străzile din Franța, și cele din alte regiuni europene.

Mai mult, acesta a precizat că există un fenomen de extindere a protestelor, însă că, în continuare, în special în ceea ce privește procesul electoral, fiecare individ își decide propriile preferințe ideologice și culturale.

„În Franța, tineretul, chiar și cel licean, are un alt tip de conștiință. E mult mai conectat la viața politică, la transformările lumii. Organizațiile de tineret ale partidelor sunt adevărate pepiniere. Nu sunt numai pe hârtie sau pentru a organiza petreceri cu manele pe plajă.

Există o serie de probleme reale care stau la baza acestor proteste – precum deficitul foarte mare de cadre didactice, sălile de curs supraaglomerate etc. – însă aceste revendicări au fost instrumentate în confruntarea existentă la nivel politic, care devine tot mai ascuțită pe măsură ce se apropie alegerile.

Astăzi, avem Franța împărțită între un curent care nu este atât de omogen, dar care are în centru Reuniunea Națională – adică oi treaptă radicală – și, de cealaltă parte, o stângă care a alunecat în zonele meridionale ale țării, spre acest așa-numit islamostângism”, a explicat Ștefan Popescu.

Ștefan Popescu, analist de politică externă

„Nu există un factor de contagiune, fiecare cetățean votează în propriul său univers național”

„Categoric, schimbarea lumii proiectează o undă de incertitudine asupra indivizilor, pentru că indivizii sunt mult mai conștienți de noile transformări. În același timp, există probleme legate de imigrație în foarte multe țări occidentale, din Statele Unite ale Americii până în Franța, Marea Britanie, Germania.

Există probleme identitare foarte mari, există riscuri de securitate, există o criză economică profundă, determinată de criza modelului economic occidental, există probleme legate de o industrializare structurală.

Totuși, fiecare cetățean votează în propriul său univers național. Nu există un factor de contagiune. Factorul de contagiune, după mine, este minoritar și el reprezintă multiplicarea, efectul de multiplicare al unei știri care prezintă într-un mod apocaliptic anumite aspecte socio-politice. Există, în tot spațiul occidental, doar o similitudine când vine vorba de această manieră de a contesta establishment-ul”, a mai spus Ștefan Popescu.

„Extrema stângă a băgat bățul prin gard, este o violență de etnicitate mascată” / „În România, nu o să vedem niciodată așa ceva”

De asemenea, Gândul a discutat cu sociologul Mirel Palada, care a explicat că violențele duse la extrem în Franța sunt generate exclusiv de conflictul din ce în ce mai accentuat al partidelor aflate la poli opuși în spectrul politic, în contextul în care se apropie noi alegeri parlamentare și prezidențiale.

„În Franța, avem partide de extremă stânga, care au dat mâna, peste țară și peste curcubeul ideologic, cu altă extremă, cea etnică. Practic, au băgat bățul prin gard și i-au întărâtat pe cei mici, pe elevii din suburbii, să devină violenți. Este o violență de etnicitate mascată. Cei care sunt în zonele sărace, defavorizate sunt, de multe ori, francezi de etnie care provin din afara Franței.

Avem acest conflict între francezii vechi și francezii noi – care sunt de altă etnie decât francezii și care, încetul cu încetul, pe baza unor culturi diferite și ale unor ideologii islamice puternic diferite față de ideologia creștină sau laică din Franța, ajung la acest tip de violențe. Sunt întărâtate de extrema stângă pentru ca aceasta să câștige puncte electorale, pentru că vin alegerile parlamentare și cele prezidențiale.

În România, nu o să vedem niciodată așa ceva. Aici, protestele se desfășoară în mod organizat. Francezii au o întregă istorie de proteste puternice, este chiar o tradiție. Ne gândim la anul 1968, când studenții, împreună cu sindicatele, au dat efectiv foc țării. În România, tradițional, avem mișcări organizate”, a explicat sociologul Mirel Palada.

Mirel Palada, sociolog