Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la Parada Victoriei la Beijing. Foștii premieri, la două rânduri de Putin, Xi și Kim Jong-un

UPDATE: Foștii prim-miniștri ai României, Adrian Năstase (2001-2004) și Viorica Dăncilă (2018-2019), au participat la Parada Victoriei de la Beijing,  în Piața Tiananmen.  China a comemorat 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și de la victoria Aliaților împotriva Imperiului Japonez. Gazda evenimentului, președintele chinez Xi Jinping, îmbrăcat în costum „Zhongshan”, i-a primit cu căldură pe toți invitații. 

Invitați în calitate de foști demnitari, Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au dat mâna cu președintele Chinei, precum și cu Prima Doamnă, Peng Liyuan. Însoțiți de alți 45 de lideri și demnitari externi, inclusiv Vladimir Putin, au mers să salute ultimii veterani chinezi rămași în viață din cel de-al Doilea Război Sino-Japonez și al Doilea Război Mondial. Ultimii veterani chinezi sunt centenari acum, având în jur de 100 ani.

Parada văzută de la balconul Porții „Orașului Interzis”

Cei doi foști premieri ai României au realizat o fotografie de grup și au urmărit un spectacol muzical și defilarea trupelor de elită ale Chinei de la balconul porții Tiananmen al „Orașului Interzis”.  La parada care aniversează opt decenii de la Victoria Aliaților împotriva Axei, au fost prezentate cele mai noi drone de ultimă generație, tancuri modernizate, aeronave și rachete hipersonice chinezești, China demonstrând că este oricând pregătită să se apere și să riposteze în cazul izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial.

În discursul său, Xi Jinping a declarat că ascensiunea Chinei este de „neoprit”, fiind țara cu cea mai numeroasă armată: peste 2 milioane de militari activi. Xi a fost flancat de Vladimir Putin și Kim Jong Un de la începutul paradei și s-au fotografiat împreună, spre a sfida ordinea mondială condusă de SUA, fostul aliat din cel de-al Doilea Război Mondial, scrie CNN.  Totodată, este prima paradă după 66 ani la care participă un lider nord-coreean.

„Renaşterea naţiunii chineze este de neoprit, iar nobila cauză a păcii şi dezvoltării omenirii va triumfa cu siguranţă. Astăzi, omenirea se confruntă din nou cu o alegere între pace sau război, dialog sau confruntare. Naţiunea chineză este marea naţiune care nu este intimidată niciodată de vreun tiran. În trecut, când a fost confruntat cu lupte critice între bine şi rău, lumină şi întuneric, progres şi reacţiune, poporul chinez s-a unit pentru a învinge duşmanul”, a spus Xi, îmbrăcat în costumul Zhongshan, purtat în mod tradițional de liderii republicii din ultimul secol: Sun Iat-sen, Chiang Kai-shek, Mao Zedong și Deng Xiaoping.

Cu ce noutăți a venit China la paradă

La parada de 70 minute au participat peste 10.000 de militari chinezi și au fost prezentate cele mai noi rachete balistice intercontinentale din ultimii ani, cu denumirea DF-61. Racheta masivă, transportată pe o platformă mobilă cu opt roți, a apărut pentru prima dată în postările de pe rețelele de socializare și i-a luat complet prin surprindere pe analiștii veterani din Occident.

DF-61 a fost atașată de racheta balistică JL-1 lansată din aer și racheta balistică JL-3 lansată din submarin, cu rază de acțiune intercontinentală. A fost prezentată și o nouă versiune a DF-31, o rachetă intercontinentală balistică, China și-a reafirmat statutul de putere militară în contextul geopolitic tensionat. Au asistat la spectacol peste 50.000 de spectatori. 80.000 de porumbei simbolizând pacea au fost eliberați deasupra Pieței Tiananmen.

Deasupra participanților au zburat cele mai noi avioane de vânătoare stealth ale Armatei Populare de Eliberare, inclusiv aeronavele J-35 cu două motoare și bombardierele H-6, fiind văzute decolând la scurt timp după începerea paradei.

Au zburat peste 100 de aeronave pe durata paradei, plus elicoptere care purtau steagul național chinez, într-o formație care ilustra numărul „80” (80 ani de la încheierea războiului anti-fascist), unele purtând steaguri care includeau sloganuri precum „Pacea va învinge”, „Poporul va învinge” și „Justiția va învinge”.

Știrea inițială

Fostul prim-ministru al României, Adrian Năstase, a anunțat că se află la Beijing, acceptând invitația Republicii Populare Chineze de a participa la parada militară de mâine (3 septembrie 2025). Ceremonia comemorează 80 ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial (cunoscut ca „Marele Război Patriotic” la ruși și „Războiul Anti-fascist” la chinezi).

Mai mulți lideri și demnitari străini vor participa la parada militară, organizată imediat după Summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai de la Tianjin.

„Sunt invitat, în aceste zile, la Beijing, în calitate de fost demnitar, pentru a participa la un mare eveniment ocazionat de comemorarea a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei și a fascismului în al Doilea Război Mondial. Mâine va avea loc o mare paradă militară și o recepție oferită de liderii chinezi”, a anunțat pe blogul personal Adrian Năstase.

Fostul premier a fost invitat la sediul departamentului internațional al CC, al PCC, unde a avut „o lungă discuție cu doamna ministru adjunct Sun Haiyan, în legătură cu teme sensibile de politică internaționala, inclusiv despre războiul din Ucraina și despre relația dintre China, Rusia și India”.

Lista completă a invitaților care vor lua parte la paradă

• Armenia: Premierul Nikol Pashinyan
• Australia: Fostul ministru de Externe Bob Carr
• Azerbaijan: Președintele Ilham Aliyev
• Bangladesh: Consilierul pe securitate națională Khalilur Rahman
• Brunei: Comandantul Haszaimi Bol Hassan
• Cambodgia: Regele Norodom Sihamoni
• Indonezia: Ministrul de Externe Sugiono
• Iran: Președintele Masoud Pezeshkian
• Kazahstan: Președintele Kassym-Jomart Tokayev
• Kîrgîzstan: Sadyr Japarov
• Japonia: Fostul prim-ministru Yukio Hatoyama
• Laos: Președintele Thongloun Sisoulith
• Malaezia: Premierul Anwar Ibrahim
• Maldive: Președintele Mohamed Muizzu
• Mongolia: Președintele Ukhnaagiin Khurelsukh
• Myanmar: Președintele interimar Min Aung Hlaing
• Nepal: Premierul K.P. Sharma Oli
• Noua Zeelandă: Fostul premier John Key
• Coreea de Nord: Liderul Suprem Kim Jong Un
• Pakistan: Premierul Shehbaz Sharif
• Singapore: Premierul adjunct Gan Kim Yong
• Coreea de Sud: Purtătorul de cuvânt al Adunării Naționale Woo Won-shik
• Takikistan: Președintele Emomali Rahmon
• Timor: Președintele Parlamentului Maria Fernanda Lay
• Uzbekistan: Președintele Shaykat Mirziyovev
• Vietnam: Președintele Luong Cuong
• Belarus: Președintele Aleksandr Lukașenko
• Belgia: Fostul premier Yves Leterme
• Bulgaria: Premierul adjunct Atanas Zafirov
• Grecia: Fostul premier George Papandreou
• Italia: Fostul premier Massimo D’Alema
• Ungaria: Fostul premier Peter Szijjarto
• România: Fostul premier Adrian Năstase 
• România: Fostul premier Viorica Dăncilă
• Rusia: Președintele Vladimir Putin
• Serbia: Președintele Aleksandar Vucic
• Slovacia: Premierul Robert Fico
• Elveția: Fostul președinte Ueli Maurer
• Algeria: Fostul ministru al veteranilor Laid Rebiga
• Congo: Președintele Denis Sassou Nguesso
• Egipt: Premierul adjunct Kamel al-Wazir
• Zimbabwe: Președintele Emmerson Mnangagwa
• Cuba: Președintele Miguel Diaz-Canel
• Nicaragua: Consilierul prezidențial Laureano Ortega Murillo
• Venezuela: Președintele Adunării Naționale Jorge Rodriguez
• ASEAN: Secretarul general Kao Kim Hourn
• CIS: Secretarul general Serghei Lebedev
• ONU: Sub-secretarul general Li Junhua
• SCO: Secretarul general  Nurlan Yermekbayev

Potrivit Solid News, la paradă ar participa și fostul premier Viorica Dăncilă. Fostul premier Victor Ponta ar fi refuzat invitația Chinei.

Scurt istoric: Al Doilea Război Sino-Japonez

În 1931, Imperiul Japonez a invadat Manciuria, reigunea nord-estică a Chinei. În 1937, a izbucnit Al Doilea Război Sino-Japonez între Republica Chinei și Imperiul Japonez. Ulterior, a devenit parte al Celui de-al Doilea Război Mondial. A fost cel mai mare război asiatic din istorie, fiind cunoscut și ca „Holocaustul Asiatic”. Istoricii estimează că au fost uciși peste 20 milioane de asiatici.

Totodată, China a fost sfâșiată din 1927 de un război civil dintre naționaliștii conduși de Chiang Kai-shek și comuniștii conduși de Mao Zedong. Comuniștii au fost încercuiți de naționaliști, încercând să-i nimicească. Comuniștii au fost nevoiți să facă „Marșul cel Lung”, în care au pierit 90% din forțele comuniste. Când invazia japoneză a devenit iminentă, Chiang Kai-shek a refuzat să facă front comun cu comuniștii. A fost însă plasat sub arest la domiciliu de către subordonații săi, fiind forțat să formeze Al Doilea Front Comun în 1936. Scopul suprem era supraviețuirea Chinei!

Victoria Chinei împotriva Japoniei

Și pe 7 iulie 1937, odată cu incidentul de pe podul Marco Polo, Imperiul Japonez a invadat China, capturând Nanjing. Acolo a fost comis masacrul, fiind uciși peste 200.000 de civili. În 1938, japonezii au eșuat să captureze Wuhan, iar chinezii și sovieticii au încheiat un pact de non-agresiune. În 1941, după atacul surpriză de la Pearl Harbour și intrarea Statelor Unite în război, China a primit ajutor de la Washington sub Legea Lend-Lease. Americanii le distribuiau provizii chinezilor prin Himalaya.

După ofensivele Japoniei în Henan și Changsha, China a lansat cea mai mare contraofensivă în sudul Chinei și a recuperat regiunea Guangxi.  Victoria din Hunanul de Vest a fost un impuls semnificativ pentru moralul Chinei și a slăbit controlul japonez. După ce SUA lansează bombe atomice asupra Hiroshimei și Nagasaki, Japonia își anunță capitularea în urma bombardamentelor atomice. Capitularea Japoniei a marcat sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și al celui de-al Doilea Război Sino-Japonez.

China a devenit recunoscută la finalul celui de-al Doilea Război Mondial drept unul dintre Cei Patru Jandarmi. A fost una dintre cele patru mari puteri aliate câștigătoare.

China postbelică

Războiul Civil Chinez a fost reluat în 1946, fiind încheiat cu relocarea guvernului Republicii Chineze în Taiwanul de azi. În 1949, comuniștii au proclamat crearea Republicii Populare Chineze în China continentală, fiind de atunci într-o perioadă de conflict înghețat, întreruptă de Cele Trei Crize din Strâmtoarea Taiwan. În 1950, China a intervenit în Războiul din Coreea, de partea regimului nord-coreean condus de Kim Il Sung. Chinezii au obținut o victorie strategică împotriva americanilor și trupelor ONU în Bătălia de la Lacul Changjin, dar cu pierderi grele.

În 1951, în urma unor confruntări, cel de-al 14-lea Dalai Lama a ratificat acordul privind anexarea Tibetului de către China. În 1958, Mao Zedong și Partidul Comunist Chinez au condus campania de industrializare și colectivizare agricolă, cunoscută ca „Marele Salt Înainte”. Au rezultat 50 milioane de morți din cauza foametei. În 1961, s-a produs Ruptura Sino-Sovietică. China a avut confruntări la granițe cu India, URSS și Vietnam. Din 1964, China a devenit putere nucleară, iar un an mai târziu a sprijinit Vietnamul de Nord împotriva intervenției americane.

Din 1966, Mao Zedong a lansat Revoluția Culturală pentru prezervarea socialismului. Au fost persecutați milioane de chinezi, fiind uciși în jur de 2 milioane.  În 1972, odată cu vizita președintelui american Richard Nixon, relațiile dintre SUA și China s-au îmbunătățit, culminând cu Acordurile de Pace de la Paris. Comunismul din China s-a relaxat după moartea lui Mao Zedong în 1976, intrând pe piața globală sub Deng Xiaoping.  În 1999, China a recăpătat Hong Kong de la britanici, după 100 ani, și Macao de la portughezi, după 442 ani. Până în 2027, Xi Jinping, care a impus un model de conducere mai autoritar,  a ordonat armatei republicii populare să se pregătească pentru „reunificarea Taiwanului cu China”. Majoritatea țărilor nu recunosc Taiwanul ca țară independentă. Chiar și SUA au dus în mod ambiguu politica „O Singură China”. Însă, Washington DC întreține în continuare bune relații cu Taipei.

Sursa Foto/Video:

• Profimedia
• CGTN

Autorul recomandă: Robert Fico anunță întărirea relațiilor economice ale Slovaciei cu Federația Rusă și le oferă accesul rușilor în UE / „Se scrie noua ordine mondială”