Liderul partidului „Iabloko” a votat pentru „pace” și „o viață fără teamă” la alegerile parlamentare din Rusia. Prin ce portiță legală mai pot fi votați membrii formațiunii interzise de Kremlin

Liderul partidului „Iabloko”, Nikolai Ribakov, a votat duminică la alegerile parlamentare din Rusia în favoarea „unei vieți fără teamă”, a „păcii” și a „libertății”, așa cum se putea citi în mesajele pe care le-a scris de mână pe fiecare buletin de vot înainte de a le introduce în urna de vot a unei secții din Sankt Petersburg.

Ribakov s-a prezentat la secția de votare nr. 360 la câteva minute după deschiderea acesteia și, după ce a votat, i-a dăruit un măr — simbolul și denumirea partidului în limba rusă — unei membre a biroului electoral.

„Pentru pace și libertate!
Pentru acordul de încetare a focului!
Pentru o viață fără frică!“, a scris Nikolai Ribakov într-un mesaj pe rețelele de socializare alături de câteva poze din momentul în care și-a exprimat votul.

Singurul partid anti-război eliminat de pe buletinele de vot

Iábloko, care și-a desfășurat campania sub sloganul „Pentru pace și libertate”, este cel mai vechi partid liberal din Rusia — fondat în 1993, în primii ani post-sovietici — și singura forță politică înregistrată care s-a opus în mod deschis a ceea ce Kremlinul numește „operațiune militară specială” în Ucraina.

Partidul a fost exclus de pe buletinele de vot în urma unei hotărâri judecătorești din luna august.

Cu toate acestea, 100 de candidați ai partidului ar putea ajunge în Duma prin intermediul circumscripțiilor uninominale, a declarat chiar Ribakov agenției EFE într-un interviu acordat săptămâna aceasta.

„Facem apel la cetățeni să se prezinte duminică la secțiile de votare (…) și să voteze pentru candidații noștri din circumscripții. A vota pentru orice alt partid înseamnă a susține politicile lui Putin”, a afirmat el, referindu-se la strategia promovată de opoziția din exil de a susține orice forță capabilă să-i ia voturi partidului „Rusia Unită”.

Înainte de hotărârea prin care a fost exclus de pe buletinele de vot, doi dintre liderii săi fuseseră deja condamnați de justiția rusă: Maksim Kruglov, pe atunci vicepreședinte, la șapte ani de închisoare pentru difuzarea de „știri false” despre armată, și Lev Shlosberg, la peste unsprezece ani pentru că a criticat războiul.

Alți zece lideri ai partidului au fost declarați ineligibili pentru a candida, fiind catalogați drept „agenți străini”. Cu toate acestea, conducerea opoziției aflate în exil — printre care se numără și Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Alexei Navalnîi — ceruse cu câteva săptămâni în urmă ca oamenii să voteze pentru „Iábloko”, ca o modalitate de a-și exprima respingerea față de război, respectând regulile sistemului.

Prezența la vot

Până la ora 15:00, participarea la alegerile pentru Duma de Stat din Rusia a depășit nivelul din 2021, ajungând la 52,62%, conform calculelor agenției TASS.

Peste 111 milioane de cetățeni din 89 de regiuni au dreptul să voteze începând de vineri în peste 90.000 de secții de votare, pentru a alege cei 450 de deputați ai Dumei.

De asemenea, pot vota rușii care locuiesc în 152 de țări, unde Ministerul rus al Afacerilor Externe a amenajat 333 de secții de votare, multe dintre ele în reprezentanțele diplomatice — deși cu reduceri semnificative față de alegerile anterioare: Germania a trecut de la 16 secții la doar două, iar Israelul, de la treisprezece la trei.

„Rusia Unită”, partidul care îl susține pe Putin, încearcă să-și recâștige majoritatea constituțională obținută în 2016, lucru favorizat de o prezență scăzută la vot în rândul sectoarelor cele mai critice față de război.

Sondajele oficiale îi atribuie o intenție de vot cuprinsă între 33% și 37%, în timp ce institutele de sondare independente o situează la doar 25%. Cu toate acestea, analiștii se așteaptă ca partidul să obțină în final în jur de 50% din voturi.

Primele alegeri parlamentare de la începutul războiului

Acestea sunt primele alegeri parlamentare organizate de Rusia de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei în 2022 și au loc într-un context de epuizare pe care chiar aparatul oficial nu mai reușește să-l ascundă în totalitate: de fapt, analiștii descriu alegerile ca fiind mai degrabă o modalitate a Kremlinului de a testa loialitatea propriilor funcționari decât de a căuta legitimitate în fața societății, scrie InfoBae.

Represiunea împotriva disidenților s-a intensificat în ultimul an: numărul arestărilor de înalți funcționari s-a cuadruplat în 2025 față de perioada dinainte de război, iar Golos, principalul organism independent de monitorizare electorală din țară, a fost dizolvat în iulie 2025, după ce copreședintele său a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

De asemenea, pentru prima dată, Rusia a amenajat secții de votare pentru Parlamentul său în zonele ocupate din provinciile ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporijia și Herson, fapt care nu este recunoscut de dreptul internațional.