Focoase nucleare în statele baltice? Letonia și Lituania cochetează cu ideea, dar obstacolele sunt semnificative. Ce prevede înțelegerea NATO-Rusia din 1997

Moscova a plasat focoase nucleare în Belarus, iar printre vecinii țării ai Belarusului s-a vorbit despre un răspuns simetric. În luna septembrie a acestui an, președintele leton Edgars Rinkēvičs a declarat că armele nucleare ar putea fi desfășurate în țara sa. În Lituania, parlamentul a votat pentru ridicarea interdicției constituționale privind astfel de desfășurări. Chiar și așa, există puține șanse ca armele nucleare NATO să fie desfășurate, în viitorul apropiat, în Letonia, Lituania sau Estonia.

Rusia și NATO au semnat un Act fondator, în 1997. Înțelegerea prevedea că NATO nu avea „nicio intenție, niciun plan și niciun motiv” de a desfășura arme nucleare în noile state membre din Europa de Est.

• A fost stabilită, astfel, o linie de demarcație între extinderea NATO și extinderea prezenței sale nucleare, se arată într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
• În ciuda numeroaselor crize din relațiile dintre Rusia și Occident în deceniile următoare, acest principiu a fost susținut.

Un punct de cotitură a venit în 2022. Moscova a atacat Ucraina și a folosit șantajul nuclear pentru a încerca să limiteze sprijinul aliaților săi occidentali pentru Kiev.

Moscova a amplificat tensiunile nucleare

Atunci când a anunțat invadarea Ucrainei, în data de 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a subliniat statutul nuclear al Rusiei.

A amenințat pe oricine ar putea interveni cu „consecințe cu care nu s-a confruntat niciodată în istoria sa”.

„Ulterior, Moscova a amplificat tensiunile nucleare prin declarații amenințătoare, exerciții militare demonstrative, revizuiri ale doctrinei sale nucleare și desfășurarea de focoase nucleare în Belarus.

• Aceste acțiuni au oferit guvernelor europene motive să își revizuiască propriile doctrine de securitate.
• Restricțiile specificate în Actul fondator din 1997 au devenit caduce prin decizia Moscovei de a începe să își folosească arsenalul nuclear ca instrument de presiune, mai degrabă decât de descurajare.
• Această schimbare a fost resimțită în mod deosebit de puternic în Lituania și Letonia, care se învecinează cu Belarus.

Desigur, în calitate de membre NATO, ambele țări sunt protejate de umbrela nucleară a alianței militare.

Însă amenințarea tot mai mare din partea Moscovei le împinge să caute modalități suplimentare de a-și lega securitatea de garanțiile din partea puterilor nucleare”, notează Serghei Potapkins, cercetător al Institutului de Afaceri Internaționale din Letonia (LIIA).

Lucrurile nu sunt atât de simple cum ar părea la o primă vedere

Statele baltice se tem că Moscova ar putea iniția un conflict militar limitat. Kremlinul ar putea paria că amenințarea unui război nuclear la scară largă i-ar descuraja pe alți membri NATO să se implice.

Prin urmare, statele baltice consideră că, cu cât prezența NATO în regiune este mai puternică, cu atât este mai puțin probabil ca Moscova să urmeze o astfel de strategie.

„Votul parlamentului lituanian din octombrie – pentru abrogarea prevederii constituționale care interzicea țării să găzduiască arme de distrugere în masă sau baze militare străine – a generat o atenție considerabilă în Europa și Rusia.

• Cu toate acestea, proiectul de lege a trecut abia de prima dezbatere. A doua dezbatere este programată pentru 12 ianuarie 2027.
• Chiar dacă interdicția este ridicată, orice desfășurare de arme nucleare ar necesita în continuare o decizie politică suplimentară.

Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a declarat în iunie că nu există discuții în curs despre o desfășurare nucleară în timp de pace. Ridicarea interdicției are scopul doar de a permite o astfel de posibilitate în caz de război sau de criză similară.

Constituția Letoniei nu conține o interdicție echivalentă. Dezbaterea privind armele nucleare a continuat fără vot parlamentar.

Pe 30 septembrie, Rinkēvičs a declarat că Letonia ar putea găzdui arme nucleare dacă NATO ar considera, în mod colectiv, necesar. Acesta a mai spus că nu există negocieri în curs cu privire la o astfel de desfășurare”, explică autorul analizei.

Franța și Marea Britanie rămân în expectativă

Lituania și Letonia își reevaluează parametrii statutului non-nuclear. Este o evoluție legată de modificarea strategiilor nucleare ale unor puteri europene.

„Aceasta ar însemna să se bazeze pe arsenalele Regatului Unit și ale Franței. Sunt singurii membri europeni ai NATO cu arme nucleare.

• În martie 2026, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat un program de „descurajare avansată”.
• Prevede desfășurarea temporară a unor elemente ale forțelor strategice ale Franței pe teritoriul națiunilor aliate.
• Lituania și Letonia au fost printre primele țări care și-au anunțat intenția de a participa.
• Vilnius a confirmat că este implicat în discuții privind desfășurarea capabilităților nucleare americane.

Cu toate acestea, rămân obstacole semnificative. Cel mai important, există state membre NATO care sunt cu adevărat dispuse să își mute armele nucleare în statele baltice?

Deși Letonia și Lituania ar putea fi deschise la acest rezultat, nici Regatul Unit, nici Franța nu și-au manifestat dorința.

În prezent, nu există acorduri care să permită o desfășurare nucleară nici în Letonia, nici în Lituania. Nu există nici planuri publice de a stabili infrastructura necesară, de a implementa măsuri de siguranță sau de a instrui personalul necesar pentru a găzdui focoase nucleare”, continuă autorul analizei.

Estonia nu vrea arme nucleare pe teritoriul său

Al treilea stat baltic – Estonia – a negat că are nevoie să găzduiască arme nucleare. Premierul estonian Kristen Michal a declarat în septembrie că țara este în discuții pentru a se alătura inițiativei franceze de descurajare.

În regiunea mai largă a Mării Baltice, Finlanda și Suedia s-au alăturat deja programului francez. Dar mențin, în același timp, politica de a nu găzdui arme nucleare în timp de pace.

„Acest lucru arată că participarea la inițiativa de la Paris nu înseamnă neapărat acceptarea de a găzdui arme nucleare.

• Angajamentul de a nu desfășura arme nucleare în timp de pace are ca scop principal evitarea escaladării.
• În practică, dacă o țară a decis să găzduiască arme nucleare într-o criză, atunci infrastructura trebuie construită în avans.
• Cu alte cuvinte, aceste națiuni vor dezvolta o capacitate foarte reală de a găzdui focoase nucleare.

Este probabil ca Franța să ajungă în curând la un acord pentru a include statele baltice în programul său de descurajare. Astfel de inițiative nu sunt de obicei anunțate doar pentru ca cererile aliaților de aderare să fie respinse.

O astfel de participare nu înseamnă că armele nucleare franceze vor fi inevitabil mutate în statele baltice.

Dar creează totuși un cadru pentru ca o astfel de desfășurare să aibă loc în caz de criză”, se mai arată în analiză.

„Există șansa ca acest lucru să devină, în cele din urmă, realitate”

Desfășurarea unui arsenal nuclear în statele baltice în viitorul apropiat pare foarte puțin probabilă.

„Nu există niciun acord din partea puterilor nucleare ale Europei. Nu există tratate relevante. Infrastructura este deficitară.

Cu toate acestea, este adevărat că statele baltice au început să ia în considerare serios găzduirea de arme nucleare în caz de criză sau război.

Și asta înseamnă că există șansa ca acest lucru să devină în cele din urmă realitate”, încheie Serghei Potapkins.