Alegeri în Găgăuzia, mica „Lume Rusă” de la granița României. Cum a devenit Bucureștiul o „sperietoare electorală”

Pe 15 noiembrie 2026, Găgăuzia își alege guvernatorul, numit bașcan, și cei 35 de deputați ai Adunării Populare. Cele două scrutinuri, organizate simultan pentru prima dată după 1999, au o miză care depășește granițele autonomiei: viitorul relațiilor dintre Comrat și Chișinău, dar și provocările pe care diviziunile politice și geopolitice interne le ridică în calea integrării europene a fostei țări sovietice.

În acest context, tema unirii Republicii Moldova cu România revine în dezbaterile politice, fiind prezentată de anumiți lideri din regiune drept un scenariu care ar pune în pericol existența autonomiei. Pentru a înțelege miza acestor alegeri, particularitățile politice ale Găgăuziei și implicațiile scrutinului asupra relațiilor cu autoritățile de la Chișinău și a parcursului european al Republicii Moldova, Gândul a discutat cu Mihai Isac, expert în relațiile internaționale, securitate și spațiul ex-sovietic.

ASTRONOMIEUn meteorit găsit în Deșertul Sahara dezvăluie cum a arătat planeta Marte în urmă cu 4,1 miliarde de ani. Oamenii de știință spun că ar putea rezolva un vechi mister despre planeta roșie

07:00

INEDITChina construiește o uriașă insulă plutitoare, rezistentă la taifunuri. Când va fi gata și în ce scop a fost proiectată

07:00

• Astăzi, Găgăuzia înseamnă trei regiuni sărace cu puțin peste 100.000 de locuitori (Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat), puternic ruralizate și dependente de ajutor și finanțări fie de la Chișinău, din UE, Turcia și, mai nou, și România. Găgăuzii manifestă în prezent o apropiere politică și culturală clară față de Rusia și, într-o măsură considerabilă, față de Turcia. În regiune s-au păstrat multe dintre vestigiile arhitectonice ale URSS, precum statuile lui Lenin. Teritoriul Găgăuziei se situează în stepa Bugeacului și are o suprafață de aproximativ 1.500 de km pătrați (mai puțin de jumătate din suprafața județului Giurgiu).

Foto: Profimedia

• Adunarea Populară a Găgăuziei este formată din 35 de deputați. Alegerile se desfășoară pe circumscripții uninominale: UTA este împărțită în 35 de circumscripții electorale, iar din fiecare este ales câte un candidat.
• La referendumul din 2024, aproape 95% dintre voturile valabile din autonomie au fost împotriva modificării Constituției în vederea aderării la UE. Într-un sondaj publicat în octombrie 2026, circa 90% dintre respondenți au spus că ar vota împotriva aderării la NATO, dacă s-ar organiza un asemenea referendum. Pentru România, membră a ambelor organizații, miza este ce fel de relație va construi noua conducere de la Comrat cu Chișinăul și cu statele europene. 

Foto: Profimedia

De la destrămarea URSS la autonomia găgăuză

Expertul Mihai Isac spune că pentru a înțelege orientarea politică actuală a Găgăuziei, trebuie înțeleasă istoria acestei regiuni, a cărei identitate s-a format la intersecția influențelor balcanice, ruse și românești.

„Comunitățile găgăuze s-au așezat în sudul Basarabiei în valuri de migrație din Balcani, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea. Găgăuzii vorbesc o limbă turcică și sunt în majoritate creștini ortodocși. Rusa s-a impus în administrație și educație în perioada sovietică și rămâne limba cea mai folosită la serviciu în autonomie. De aici și influența culturală și politică pe care Moscova o exercită în regiune.

La sfârșitul URSS, disputele privind limba de stat și teama unei uniri cu România au alimentat mișcarea pentru autonomie. În august 1990, liderii de la Comrat au proclamat o republică găgăuză în cadrul Uniunii Sovietice. După independență, Chișinăul și Comratul au negociat un compromis, Legea din decembrie 1994 a instituit o autonomie în cadrul Republicii Moldova, cu guvernator, legislativ și competențe proprii. Votul local din martie 1995 i-a conturat teritoriul în jurul a trei orașe: Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești”, a declarat Mihai Isac pentru Gândul.

Foto: Facebook / Mihai Isac

Găgăuzia respinge UE și NATO

Opoziția față de integrarea europeană s-a văzut încă din februarie 2014, pe fondul evenimentelor din Ucraina și ocuparea Crimeei de către Rusia, subliniază analistul politic.

Într-o consultare locală, peste 98% dintre cei care s-au pronunțat asupra Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan au susținut aderarea Republicii Moldova la aceasta. La întrebarea separată despre integrarea europeană, peste 97% au votat împotrivă. Instanța de la Comrat declarase ilegală organizarea consultării, astfel că votul nu a produs efecte juridice.

La referendumul constituțional din 2024 privind integrarea europeană a fostei republici sovietice, aproape 95% dintre voturile valabile din Găgăuzia au fost negative. La nivel național, votul în favoarea UE a câștigat la limită.

Diferența s-a văzut și la parlamentarele din 2025, când Blocul Patriotic, de orientare pro-rusă, a obținut 82,35% în autonomie, iar PAS, partidul proeuropean care a câștigat alegerile în țară, doar 3,19%.

Opoziția găgăuză a vizat inclusiv un birou civil de legătură al NATO. În decembrie 2016, Irina Vlah, pe atunci bașcană, a fost singura din guvernul de la Chișinău care a votat împotriva proiectului de ratificare a acordului pentru deschiderea biroului. Ea susținea că acordul ar afecta neutralitatea țării și ar pune Republica Moldova în opoziție cu Rusia. În ianuarie 2023, Adunarea Populară de la Comrat a cerut Chișinăului, printr-o scrisoare, să păstreze neutralitatea statului.

În sondajul IMAS prezentat pe 27 octombrie 2026, circa 90% dintre respondenți au spus că ar vota împotriva intrării în NATO la un referendum ipotetic. La o altă întrebare, 52% au preferat o politică externă echilibrată între Rusia și Europa, iar 39% o orientare prorusă.

Foto: Profimedia

Rusia și spectrul unirii cu România

Kremlinul a legat aceste teme de România.

„În februarie 2023, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut că Occidentul vrea să transforme Republica Moldova în «următoarea Ucraină» și a acuzat-o pe Maia Sandu că urmărește unirea cu România și apropierea de NATO. Presa pro-Kremlin a prezentat și integrarea în UE drept o cale spre război cu Rusia. Aderarea la UE nu presupune intrarea în NATO. Republica Moldova este neutră prin Constituție și cooperează deja cu Alianța, inclusiv pentru modernizarea instituțiilor de apărare”, a explicat expertul.

Unirea cu România – „sperietoarea electorală”

În Găgăuzia, România a fost folosită repetat ca sperietoare electorală. În dezbaterile electorale din regiune, unirea cu România era invocată deseori drept scenariul care ar justifica desprinderea Găgăuziei de Republica Moldova.

„Aleasă bașcană în 2015, cu sprijinul socialiștilor, Irina Vlah a întreținut tema. În decembrie 2017, i-a recomandat fostului președinte Traian Băsescu să nu vină în Găgăuzia, spunând că nu îi poate garanta securitatea. A adăugat că politicienii care promovează unirea nu vor fi primiți în autonomie.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, face o declaratie de presa, la finalul intalnirii cu presedintele Moldovei, Nicolae Timofti (nu este in imagine), in
Chisinau, miercuri, 17 iulie 2013. RADU STEFAN / MEDIAFAX FOTO

În campania din 2023, candidatul Nicolai Dudoglo a declarat la un miting din Comrat că «Pas (r.red. partidul de guvernare din Republica Moldova) cu pas, ne duc țara peste Prut». A prezentat înlocuirea sintagmei limba moldovenească cu limba română în legislație drept dovadă. Serghei Cimpoeș, un alt candidat, a spus după o întâlnire cu deputați ai Dumei de Stat la Moscova că discutase acolo despre unire și că Găgăuzia s-ar putea dizolva în România.

Moscova a amplificat direct mesajul. În decembrie 2023, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, a susținut fără temei că autoritățile moldovenești impun unirea. În aprilie 2024, Vladimir Soloviov a spus, în emisiunea în care o avea invitată pe Evghenia Guțul, că România ar putea înghiți Republica Moldova.

Înaintea scrutinului din 15 noiembrie 2026, Canal 5, controlat de Ilan Șor, a reluat pe Telegram acuzația că Chișinăul ar vrea să desființeze autonomia pentru a înlesni unirea forțată. De la un scrutin la altul, limba română, aderarea la UE și unirea sunt prezentate drept etape ale aceluiași plan. România primește rolul de amenințare, iar Moscova își rezervă rolul de apărător al Găgăuziei”, mai spune Mihai Isac.

Fosta bașcană a Găgăuziei, condamnată la 7 ani de închisoare

Evghenia Guțul a câștigat alegerile din 2023 cu 52,34% în turul al doilea, din partea partidului lui Ilan Șor. Ca bașcană, s-a întâlnit cu Vladimir Putin și i-a solicitat sprijin. În 2024, Consiliul UE a sancționat-o, invocând promovarea separatismului și legăturile cu Rusia.

În mai 2026, condamnarea ei la șapte ani de închisoare în dosarul finanțării ilegale a fostului Partid Șor a fost menținută în apel. Adunarea Populară a declarat funcția vacantă în august.

Președintele rus Vladimir Putin și șefa regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, Evghenia Guțul. Foto: Mediafax

Găgăuzia intră în campanie electorală după regulile Chișinăului

Pentru funcția de bașcan au fost înregistrați opt candidați, dintre care cinci independenți și trei desemnați de partide politice. Totuși, trebuie amintit că, în premieră, o condiție obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan este cunoașterea limbii române, normă contestată la Curtea Constituțională, dar lăsată în vigoare de instanță.

„Pe lista pentru funcția de bașcan, aprobată în octombrie, figurează fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care a obținut 97,04% în autonomie în turul al doilea al prezidențialelor din 2024. Printre candidați se mai află socialistul Fiodor Gagauz și primarul Comratului, Serghei Anastasov.

Alegerile pentru bașcan sunt anticipate, iar cele pentru Adunarea Populară vin la un an după expirarea mandatului precedent.

Ambele scrutine se desfășoară pentru prima dată integral în baza Codului electoral național, sub supravegherea Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău”, notează expertul.

Cum poate influența Găgăuzia integrarea R. Moldova la UE

„Comratul nu are drept de veto asupra aderării Republicii Moldova la UE”, a subliniat expertul, întrebat dacă Găgăuzia poate deveni un obstacol în procesul de aderare a țării vecine la UE.

Pe de altă parte, Găgăuzia, chiar dacă nu poate bloca prin veto integrarea europeană, poate îngreuna anumite procese în acest sens.

„O conducere de la Comrat care blochează cooperarea cu Chișinăul poate întârzia aplicarea reformelor în regiune și poate complica parcursul european al Republicii Moldova. Comratul nu are drept de veto asupra aderării. Dar am văzut deja cum disputa privind regulile electorale a întârziat alegerea Adunării Populare. Un asemenea blocaj poate afecta și proiectele care depind de cooperarea dintre autoritățile centrale și cele regionale. Comisia Europeană cere explicit, în raportul din 4 noiembrie, continuarea dialogului cu autoritățile găgăuze. Aceste solicitări pot fi însă exploatate de forțe locale loiale Moscovei pentru a încerca să discrediteze Chișinăul în fața statelor partenere”, explică el.

Partidul de guvernare nu are candidat la funcția de bașcan

Absența unui candidat PAS la alegerile din Găgăuzia a alimentat speculațiile privind existența unui presupus candidat susținut din umbră de partidul fondat de Maia Sandu. Unii, nu s-au obosit prea mult și i-au etichetat pe toți cei șapte candidați (cu excepția lui Fiodor Găgăuz – PSRM) drept „marionete ale PAS-ului”. Alții s-au arătat dezamăgiți că partidul nu a venit cu un candidat propriu.

Potrivit expertului în securitate, decizia partidului de guvernare de a nu participa în aceste alegeri reflectă dificultățile PAS de a câștiga încrederea alegătorilor din Găgăuzia.

„PAS a făcut un calcul electoral realist și nu a înaintat niciun candidat pentru postul de guvernator ori pentru Adunarea Populară. Având în vedere că PAS nu are o echipă locală suficient de puternică, conducerea partidului nu se aștepta la un scor bun. Președintele PAS, Igor Grosu, a spus deschis că partidul avea șanse mici. El a pus asta și pe seama costului politic al deciziilor luate la Chișinău pentru deblocarea scrutinului, inclusiv al introducerii cerinței ca viitorul bașcan să cunoască limba română.

O parte dintre candidați precum Serghei Anastasov, primarul de Comrat, sunt acuzați că fac jocul PAS. Orice apropiere de PAS este speculată de propaganda rusă din regiune.
La parlamentarele din 2025, PAS obținuse doar 3,19% în Găgăuzia. Factori ai PAS au menționat că formațiunea a vrut să evite și acuzațiile că, după ce a modificat regulile electorale, ar încerca să preia conducerea de la Comrat.

Absența din ambele curse arată o problemă mai profundă. Mai exact PAS guvernează la Chișinău, dar încă nu a construit la Comrat și în alte regiuni problemă o echipă care să câștige încrederea alegătorilor”, spune expertul în spațiul ex-sovietic.

Dincolo de evenimentele electorale, relația dintre București și Găgăuzia are și o dimensiune legată de investiții, educație și infrastructură energetică.

„La Vulcănești începe linia electrică de 157 de kilometri către Chișinău. Ea va permite transportul energiei dinspre România ocolind nodul de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană. Ministrul moldovean al Energiei a anunțat că linia ar putea intra în funcțiune chiar în săptămâna alegerilor, dacă testele finale decurg bine.

La Comrat, România și Republica Moldova au finanțat un nou corp de clădire al Liceului «Mihai Eminescu», cu predare în limba română, inaugurat în 2024”, mai spune expertul.

Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat. Foto: Ministeul Afacerilor Externe al Republicii Moldova

În concluzie, Găgăuzia nu are puterea juridică de a opri integrarea europeană a Republicii Moldova, dar poate deveni un teren fertil pentru blocaje politice și operațiuni de influență rusească. În această ecuație, România este transformată în adversar imaginar, deși contribuie la dezvoltarea regiunii prin investiții și proiecte concrete. Miza generală a următorilor ani în ceea ce privește Găgăuzia este dacă politica autonomiei se va construi în continuare în jurul fricii sau dacă se va orienta, în cele din urmă, către ideea de cooperare cu autoritățile centrale de la Chișinău, dar nu numai.