BBC: De ce Franța riscă să devină noul bolnav al Europei
Haosul politic din Franța a devenit prilej de glume în Occident, iar francezii sunt acum supărați pentru că sunt luați în râs de italieni, pionierii instabilității la vârful puterii.
Cinci prim-miniștri în mai puțin de doi ani, o contraperformanță politică care depășește cu mult cea mai gravă criză italiană, notează BBC.
„Emmanuel Macron este adevărata țintă a sfidării poporului și poartă întreaga responsabilitate pentru acest naufragiu. Ca toți demagogii, el ne-a transformat țara într-o ruină”, susțin analiștii francezi.
Primele semne au apărut atunci când Macron a dorit alegeri anticipate în iulie 2024, după rezultatul rușinos obținut de partidul său pentru locurile din Parlamentul European. Parlamentul francez, reconfigurat după decizia președintelui, se luptă și în prezent să adopte un buget.
Pe acest fundal instabil se adaugă cel mai mare deficit bugetar din zona euro și ample greve ale populației prin mișcarea „Blocăm tot!”, care au scopul de a paraliza economia până când vor primi condiții mai bune de trai.
Publicațiile italiene au fost primele care au ironizat situația.
„Unde este grandoarea de altădată? Franța, noul bolnav al Europei”, au titrat italienii.
Vinerea trecută, agenția de rating Fitch a retrogradat statusul Franței, iar acest lucru ar putea face ca împrumuturile să fie mai scumpe pentru guvernul francez. Această decizie reflectă îndoielile investitorilor legate de stabilitatea țării și capacitatea acesteia de a-și rambursa datoria.
Macron este optimist
În pofida problemelor, președintele Macron insistă că poate scoate țara din acest impas, cu toate că mai are doar 18 luni rămase din al doilea mandat.
„În acest moment critic, când însăși suveranitatea și libertatea Franței și a Europei sunt în joc, țara se află guvernată de haos și paralizată datorii”, susține comentatorul politic, Nicolas Baverez.
Departe de a produce o bază solidă pentru guvernare, noul parlament este acum împărțit în trei părți: centru, stânga și extremă dreapta. Niciun grup parlamentar nu poate spera să formeze un guvern funcțional, deoarece celelalte două s-ar uni împotriva lui.
Ultimii doi premieri, Michel Barnier și François Bayrou, au încercat să abordeze problema bugetară, însă nu au obținut votul de încredere pentru a pune în aplicare reformele.
Noul prim-ministru, Sébastien Lecornu, este văzut mai mult ca prietenul de pahar al liderului de la Palatul Élysée, decât un artizan al schimbării politice.
„Cu Lecornu, înseamnă practic că Macron este prim-ministru. Macron și Lecornu sunt în esență unul și același”, comentează economistul Philippe Aghion.
Potrivit legii, Lecornu trebuie să depună un proiect de buget până la mijlocul lunii octombrie, iar mai apo acesta ar trebui să fie adoptat până la sfârșitul anului, dacă nu sunt obiecții.
Dacă nici acest experiment nu reușește, Emmanuel Macron deschde ușa extremismului: o nouă dizolvare înseamnă implicit alegeri parlamentare, iar partidul condus de Marine Le Pen, Adunarea Națională, are mari șanse să le câștige.
„Un scenariu apocaliptic greu de evitat”, avertizează analiștii politici.
RECOMANDAREA AUTORULUI