Cât mai costă un VOT în diaspora pentru alegerile din Republica Moldova. Suma s-a triplat și se transferă prin criptomonede
Coruperea alegătorului rămâne una dintre cele mai mari provocări ale procesului electoral din Republica Moldova. Această realitate prezintă nu doar intențiile anumitor actori politici de a-și atinge obiectivele, ci și vulnerabilitatea unor votanți moldoveni. Potrivit Poliției din țara vecină, pe teritoriul Republicii Moldova un vot poate fi „achiziționat” cu 150 de euro, iar în diaspora, unde nivelul de trai este mai ridicat, acesta costă dublu – 300 de euro.
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, spune că în diaspora un vot ar costa până la 300 de euro. El avertizează că acțiuni corupere electorală au fost sesizate în România, Franța, Germania, Italia și Marea Britanie.
„În diasporă costul unui vot este mult mai mare decât aici în țară. Plata depășește cu mult suma de 1.000 de lei (peste 50 de euro)”, a spus Viorel Cernăuțeanu, într-un interviu pentru Moldpres.
De asemenea, Cernăuțeanu a prezentat o analiză comparativă privind sumele la care se tranzacționează voturile pe teritoriul țării. El a subliniat că în acest scrutin electoral votul este de trei ori mai scump.
„Doar în luna septembrie, înainte de alegerile prezidențiale din anul 2024, am documentat 39 milioane de dolari care erau transmiși prin intermediul sistemului bancar din Federația Rusă pentru procurarea voturilor. Atunci, la acea etapă, pentru cumpărarea unui vot se transmitea estimativ în jur de 5.000 de ruble rusești (peste 50 de euro). În scrutinul parlamentar din acest an, tendința pentru procurarea sau coruperea unui cetățean este de 15.000 de ruble rusești (peste 150 de euro). Deci, vedem că suma s-a triplat”, a detaliat șeful Poliției din Republica Moldova.
Cripto-schema de cumpărare a voturilor
Cernăuțeanu a explicat cum reușesc aceste resurse financiare să intre în Republica Moldova și ce mecanisme de detectare are poliția.
„Aplicația PSB sau sistemul bancar al Federației Ruse PSB în continuare este valabil, doar că transferurile nu se mai realizează doar pe cardul virtual al cetățeanului. Acum mecanismul este puțin mai sofisticat. Toate aceste date nu mai vin pe telefonul mobil, dar se utilizează aplicația Taito, descărcată din Telegram, care este utilizată pentru a vedea viramentul financiar al plăților care îi vin persoanei. Acești bani parcurg câțiva pași – din rubla rusească în crypto, din crypto în dolar și din dolar ajung virați în lei deja către cetățean fie pe card, fie cash.
Cetățenii trebuie să înțeleagă că cei din Federația Rusă și interpușii care organizează acest proces i-au pus într-o situație proastă pe cetățeni, întrucât toate procesele sunt documentate. Dacă cineva crede că acea tranzacție făcută prin mediul virtual nu poate fi documentată se înșală amarnic, deoarece orice tranzacție lasă urme și poate fi stabilită”, a mai spus el.
Date oficiale: 5% din moldoveni și-au vândut votul în 2024
Conform modificărilor legislative, simpla promisiune de a oferi bani pentru vot poate aduce până la șase ani de închisoare sau o amendă de 57.500 de lei moldovenești (circa 6.000 de euro). Alegătorii care își vând votul riscă amenzi de până la 37.500 de lei moldovenești (circa 2.000 de euro).
Datele oficiale arată că, la Referendumul și alegerile prezidențiale din 2024, aproximativ 140.000 de moldoveni și-ar fi vândut votul. Asta înseamnă aproximativ 5% din toți cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Republicii Moldova.
În prima săptămâna de campanie pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie, peste 25.000 de persoane au fost sancționate, iar valoarea totală a amenzilor se ridică la 16 milioane de lei moldovenești (peste 820.000 de euro).
Saci cu bani pentru deturnarea alegerilor din Republica Moldova
Autoritățile de peste Prut au descins joi la peste 50 de adrese într-un dosar de corupere a alegătorilor, finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani. Suspecții sunt bănuiți că recrutau alegători pe care îi convingeau să voteze un anumit partid, pe 28 septembrie, în schimbul unor sume de bani.
De asemenea, Ofițerii Centrului Național Anticorupție din Moldova au prezentat, marți, imagini cu aproximativ 20 de milioane de lei moldovenești (peste 1 milion de euro) ce urmau să fie folosiți pentru coruperea alegătorilor.
Foto: cna.md / Aproximativ 20 de milioane de lei moldovenești ( peste 1 milion de euro), ce urmau să fie folosiți pentru coruperea alegătorilor la alegerile din 28 septembrie.
Tot marți, poliția a efectuat percheziții la mai multe posturi TV afiliate grupării Șor. Instituțiile media sunt vizate într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. În timpul perchezițiilor au fost ridicate alte 5 milioane de lei (circa 260.000 de euro). Schema de finanțare a trustului media era organizată prin intermediul unei companii de construcții, cu angajați străini, care efectua tranzacții fictive, precum și printr-o companie petrolieră rusească.
Call-center electoral, la Iaşi
Poliţiştii din Iași fac cercetări după ce au descoperit luni seară în camere de hotel din centrul orașului 13 persoane din Republica Moldova care sunau în țara lor pentru a convinge interlocutorii să voteze cu un anumit candidat de la alegerile parlamentare.
Aceștia ar fi desfășurat activități cu caracter electoral – care sunt interzise în această perioadă în Republica Moldova, însă nu și în România, unde nu este perioadă electorală. Poliţiştii români urmează să facă schimb de informaţii cu autoritățile de peste Prut şi să dispună măsuri.
Peste 30.000 de cetățeni ai Republicii Moldova sunt așteptați la vot în România
Pe 28 septembrie, aproximativ 30.000 de cetățeni ai Republicii Moldova sunt așteptați la urne în România, unde vor fi deschise 23 de secții de votare – un număr record, și o premieră la București – o secție de votare la Muzeul Țăranului Român.
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a anunţat că au fost tipărite peste 864.300 de buletine de vot pentru secţiile electorale din străinătate. Dintre acestea, 756.800 de buletine sunt în limba română, 105.500 în rusă, 500 în găgăuză şi 1.500 în ucraineană.
Cele mai multe buletine vor fi trimise în Italia (229.000), urmată de Germania (140.000), Marea Britanie (97.000), Franţa (83.000) şi România (80.000). La polul opus, doar 300 de buletine au fost prevăzute pentru Japonia, China şi Qatar, iar câte 500 pentru Azerbaidjan, India şi Islanda.
AUTORUL RECOMANDĂ: