MIZA alegerilor parlamentare din Republica Moldova. „Paradoxal, invazia Federației Ruse în Ucraina, un mare pas spre integrarea europeană a Moldovei”

Republica Moldova este în plină campanie electorală, iar scrutinul parlamentar va decide parcursul european al țării. În cursă s-au înscris 14 partide, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Potrivit experților consultați de Gândul, aceste alegeri vor fi cruciale pentru integrarea fostei republici sovietice în Uniunea Europeană.

Gândul a discutat cu Dan Dungaciu, analist de politică externă, despre mizele și arhitectura politică a scrutinului parlamentar din 28 septembrie. Profesorul Dungaciu afirmă că statutul geopolitic al Republicii Moldova s-a schimbat, odată cu invazia Federației Ruse în Ucraina.

„Alegerile din Republica Moldova în septembrie 2025 stau la nivel extern sub spectrul războiului din Ucraina, invaziei Federației Ruse, care este evident o amenințare pentru regiune. Dar a fost și marele avantaj strategic al Republicii Moldova, pentru că, până la invazia Federației Ruse în Ucraina, nimeni de la Bruxelles nu s-ar fi gândit serios să acorde statutul de stat candidat la Uniunea Europeană Ucrainei sau Republicii Moldova. Paradoxal, deși este o amenințare evidentă, ceea ce se întâmplă în Ucraina, invazia Federației Ruse a fost un mare pas înainte spre proiectul de integrare europeană a Republicii Moldova”, spune Dungaciu.

FLASH NEWS Nicuşor Dan s-a rătăcit în cabina de vot. Perdeluţa i-a dat cele mai mari bătăi de cap. Nu mai ştia pe unde sa iasă

13:55

ACTUALITATE O ofertă de nerefuzat. Salarii de mii de euro în Elveția pentru o calificare la îndemâna oricărui român

13:49

În opinia analistului, fără acest război, nici Ucraina, nici Republica Moldova n-ar fi ieșit din zona gri în care erau plasate cu consensul Occidentului și al Federației Ruse.

„Ucraina și Republica Moldova erau într-o zonă de condominium, o zonă în care aveau influențe și europeni, în special nemții, dar și Federația Rusă, fiecare având grijă ca celălalt să nu aibă o influență prea mare. Ăsta era statutul geopolitic al Republici Moldova și al Ucrainei. Dar iată că s-a întâmplat invazia și totul s-a modificat”, precizează el.

Potrivit analistului politic, scrutinul parlamentar vine sub spectrul nemulțumirii populației față de guvernare. Dungaciu amintește că, în 2024, Maia Sandu a pierdut alegerile prezidențiale pe teritorul țării.

„Pe de altă parte, o presiune internă mare, despre care lumea nu vorbește, dar pe care nu putem s-o ignorăm, este presiunea cvasi-eșecurilor alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, din 2024, 20 octombrie 2024 și 3 noiembrie 2024. La acele alegeri, doamna Maia Sandu a pierdut, candidata proeuropeană, șefa de facto a partidului de guvernământ PAS, a pierdut alegerile în Republica Moldova și referendumul pentru integrare europeană a fost pierdut pe teritoriul Republicii Moldova. Dacă nu era votul diasporei, nici referendumul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, nici doamna Maia Sandu nu ieșeau câștigători în acest scrutin”, spune analistul.

Dungaciu: „Nu e foarte clar dacă voturile diasporei vor fi suficiente pentru o majoritate”

Dungaciu notează ca PAS, partidul puterii, nu poate obține în scrutinul parlamentar mai multe voturi ca Maia Sandu. Partidul este cotat la 35%, potrivit ultimului sondaj care a fost dat publicității în august, la Chișinău.

„Deci, suntem sub spectrul acelor alegeri pe care astăzi le ignorăm, după părerea mea, nepermis. Doamna Maia Sandu a pierdut alegerile în interiorul Republicii Moldova, evident că nu te poți aștepta, sociologic vorbind, ca partidul domniei sale, care a guvernat și în care s-au descărcat practic toate nemulțumirile cetățenilor Republicii Moldova, să obțină mai mult decât doamna Maia Sandu. Evident că partidul, teoretic vorbind, ar trebui să obțină mai puțin decât doamna Maia Sandu. Deci, șansele ca partidul de guvernământ al doamnei Maia Sandu, care a jucat pe cartea catch-all-party, adică «toate opțiunile proeuropene să vină la mine», nu va obține cu siguranță o majoritate în interiorul Republicii Moldova, dar nu e foarte clar dacă voturile diasporei vor fi suficiente să obțină majoritatea. Partidul PAS e acreditat undeva la 35%. Sociologic vorbind, șansele sunt foarte mici, dar în ziua de azi nu poți să știi niciodată” , mai spune el.

Profesorul Dungaciu precizează că, pe partea cealaltă, se aliniază forțele proestice, cotate cu 27-28%.

„De cealaltă parte, avem așa-numitul Bloc Electoral Patriotic. Blocul include socialiștii, comuniștii, găgăuzii, adică pe domnul Vladimir Voronin, domnul Igor Dodon și doamna Irina Vlah. Deci, partidele așa-numite de stânga, proestice, în general, au undeva pe la 27-28%”, adaugă Dungaciu.

„Alternativa, executată electoral”

Potrivit analistului, pe locuri trei ar fi Blocul Alternativa, condus de edilul Chișinăului, Ion Ceban.

„Este blocul primarului Ceban, care a fost «executat electoral» de decizia de a nu intra în spațiul Schengen timp de 5 ani de zile. O decizie cel puțin controversată, ca să nu-i spun altfel, cel puțin pentru motivul că domnul Dodon, șeful partidului socialiștilor, incontestabil mai pro-Est decât domnul Ceban, «n-a beneficiat» de asemenea sentință. Și de aici apar speculații după care domnul Ceban ar fi primit această pedeapsă pentru ca elanul său proeuropean să fie retezat, pentru ca opțiunea proeuropeană să rămână doar la PAS și numai la PAS. Deci, cine vrea să voteze cu Europa trebuie să voteze musai PAS și să nu aibă o alternativă, cum spune și denumirea blocului – «Blocul alternativa». Deci domnul Ceban nu trebuia să fie o alternativă la PAS și această decizie probabil că a fost luată în acest sens. Deci Blocul Alternativa se duce undeva pe la 11-12%”, arată Dungaciu.

Profesorul Dungaciu afirmă că în Republica Moldova există două partide, care ar ilustra curentul suveranist și au relativ șanse să intre în Parlament: „Partidul Nostru” a lui Reanato Usatîi și Partidul Politic „Democrația Acasă” fondat de Vasile Costiuc.

El precizează că, dacă aceste două partide intră în Parlament, vor avea o importanță strategică majoră, mult mai importantă decât votul de 5-6% pe care îl vor obține, pentru că vor fi „partide-balama”. Acestea ar putea deveni decisive în viitorea coaliție de guvernare.

Impactul alegerilor asupra integrării Republicii Moldova în UE

Într-un dialog cu profesorul de științe politice Radu Carp, Gândul analizează care va fi impactul scrutinului parlamentar din 28 septembrie asupra integrarii Republicii Moldova în UE.

Radu Carp spune că, începând cu anul 2009, fiecare scrutin a fost crucial pentru consolidarea direcției proeuropene a Republicii Moldova.

„Aceste alegeri sunt cruciale, ca de fapt toate alegerile care au avut loc în ultimii 15 ani în Republica Moldova, începând cu 2009, când Moldova s-a eliberat, să zic așa, de dominația Partidului Comunist. Practic, în ultimii 15 ani am avut de-a face cu alegeri în care acest vector proeuropean a consolidat și a reușit să rămână la putere, sigur, cu unele perioade în care a trebuit să împartă puterea cu alte partide sau a fost în opoziție. Dar, în orice caz, acest vector preuropean s-a consolidat și reprezentantul său cel mai cunoscut, să zic, cel mai de seamă, este doamna Maia Sandu. Dar doamna Maia Sandu a reușit să și consolideze un partid, acest partid PAS, care este și membru PPE, cel mai mare partid de centru-dreapta din UE. Și iată, a ajuns în această etapă, în care se așteaptă demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în mod oficial, cu Republica Moldova”, explică  profesorul de științe politice.

El precizează că dacă totul va decurge bine, asta se va întâmpla în timpul președinției daneze.

„Sigur, e mai complicat, pentru că e legată și de aderarea Ucrainei, de creșterea negocierilor atare, dar se pare că Danemarca, împreună cu celelalte state europene, vor găsi o soluție pentru a trece la majoritatea calificată, și anume, ar fi nevoie de votul Ungariei. Deci cred că aceste alegeri sunt cruciale pentru că ori înainte, ori după 28 septembrie, până pe 1 ianuarie, se așteaptă acest semnal care ar fi o premieră pentru Republica Moldova și un semnal foarte, foarte așteptat. Acuma, sigur, se pune problema în ce măsură cei care așteaptă acest semnal pozitiv să fie dispuși să voteze un partid care să dețină majoritatea parlamentară. Aici este problema în Republica Moldova”, arată profesorul.

Radu Carp consideră că numărul moldovenilor care susțin integrarea în Uniunea Europeană este mai mare decât numărul celor care ar vota PAS.

„De aici vor începe discuțiile, pentru că PAS nu va reuși să aibă majoritatea absolută, să negocieze locuri în Parlament, va trebui să negocieze cu alte partide. Dacă nu se va reuși formarea unui guvern stabil, probabil că va dura o perioadă mai lungă de interimate la nivel guvernamental. Dar sper ca forțele politice proeuropene, chiar dacă s-au simțit cumva izolate, excluse în acest moment, să reușească să intre în Parlament și să creeze o alianță după alegeri. Nu e imposibil, dar este foarte dezirabil din perspectiva intereselor Republicii Moldova pe termen lung”, mai spune el.

Republica Moldova în UE – cu sau fără regiunea transnistreană

Întrebat dacă Republica Moldova poate deveni parte a Uniunii Europene, atât timp cât există conflictul din regiunea transnistreană, profesorul de științe politice a spus că „nu este niciun impediment” și, totodată, a făcut trimitere la Cipru, pe care l-a folosit drept exemplu.

„Avem mai multe exemple de state care au aderat fără să aibe rezolvate probleme teritoriale. Cipru, de exemplu, a aderat fără partea de nord, unde Turcia exercită controlul. S-a spus că, în momentul în care Ciprul de Nord va fi pregătit, se va merge mai departe și cu integrarea restului acestei țări. Mai mult, Cipru, ca să ofer un argument și mai solid, Cipru negociază în acest moment intrarea în zona Schengen. Deci este posibil să ai o graniță internă, care, de fapt, e urmarea unui armistițiu, la fel ca și în Republica Moldova și, în același timp, nu numai să faci parte din Uniunea Europeană, dar să faci parte și din zona Schengen și să nu institui controale foarte dure, pentru că aici e problema. Sunt mulți din Transnistria care lucrează în Republica Moldova.

Republica Moldova poate să facă parte nu numai din Uniunea Europeană, ci și din spațiul Schengen, fără să afecteze cu nimic situația actuală”, încheie acesta.

Prima săptămână de campanie în Republica Moldova: Între Vest și Est

În data de 29 august la Chișinău a început campania electorală. Aceasta va dura până pe 26 septembrie, adică cu două zile înainte de scrutinul parlamentar.

Prima zi de campanie a început cu un mesaj pe rețelele de socializare al președintelui Maia Sandu, care și-a exprimat sprijinul pentru partidul de guvernământ PAS și care a îndemnat cetățenii și concurenții electorali „să-și înțeleagă responsabilitatea” și să „acționeze strict în interes național”. Sandu s-a referit la referendumul din 2024 când în Constituție, a fost introdus obiectivul Republicii Moldova de a adera la UE.

Partidul puterii, PAS, are ca principal mesaj în campanie promisiunea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2028.

Printre angajamentele asumate de PAS se numără dublarea veniturilor populației și dezvoltarea economiei prin exporturilor de mărfuri și servicii autohtone în întreaga lume.

„Alternativa” vrea să aducă „Europa în Republica Moldova”

Cei care și-au lansat primii campania au fost reprezentanții Blocului Electoral „Alternativa”.

În discursurile de lansare, liderii blocului au subliniat că vor să construiască „Europa aici, acasă la noi”.

Întrebați de jurnaliști despre cum văd politica externă a Moldovei în următorii patru ani, un lider al  blocului, Alexandr Stoianoglo, a promis „relații pragmatice” cu toate țările europene, precum și cu Federația Rusă.

Blocul Electoral „Patriotic” și-a lansat campania la mănăstire

Blocul Electoral „Patriotic” al socialiștilor, comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei și-a lansat campania în prima zi, vineri, dar nu în fața legislativului de la Chișinău, ci la Mănăstirea Căpriana.

Liderii blocului au transmis că ținta lor în alegerile parlamentare este să învingă, să „elibereze țara de regimul PAS”, dar și să „redea oamenilor încrederea în Moldova”.

Printre promisiunile anunțate din afara zidurilor mănăstirii Căpriana se numără obținerea unui acord cu Rusia privind livrarea gazelor naturale la un tarif de cel mult 8 lei moldovenești (aproximativ 2,08 lei românești), dezvoltarea satelor și orașelor, reformarea sistemului bancar, acces prioritar al producătorilor autohtoni la achiziții publice și sprijin pentru agricultură.

Foto: Shutterstock / Profimedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• De la Declarația de Suveranitate la tentativa „caraghioasă” a PAS de a deveni partid suveranist / Dan Dungaciu: Moldova a fost un stat sfâșiat
• STARTUL campaniei electorale pentru alegerile PARLAMENTARE din Republica Moldova. Arhitectura politică a scrutinului din 28 septembrie