„Blestemul mumiei” există și în era internetului. Rămășițe umane sunt vândute online, iar cercetătorii avertizează asupra riscurilor
Capete, mâini, picioare și cranii acoperite încă de țesut și păr sunt scoase la vânzare pe rețelele sociale, site-uri de comerț online și platforme de licitații. Un studiu care a analizat 128 de anunțuri atrage atenția asupra unor posibile riscuri biologice și chimice, dar și asupra modului în care aceste rămășițe sunt manipulate și transportate.
Cum ajung mumiile și părți de rămășițe umane să fie obiecte de colecție prin comerț mumii online
Un studiu publicat în International Journal of Cultural Property, realizat de Kirsty Squires, Dario Piombino-Mascali, Clara Urzì și Damien Huffer, a analizat 128 de anunțuri și loturi disponibile online, relatează The Guardian. Cercetătorii avertizează că acest comerț poate implica riscuri pentru sănătate, mai ales atunci când rămășițele sunt depozitate sau manipulate fără măsuri de protecție.
Din cele 128 de cazuri analizate, 122, adică 95,3%, erau rămășițe umane. Doar șase anunțuri se refereau la animale mumificate.
Cele mai multe produse oferite nu erau corpuri întregi, ci părți ale corpului. Mâinile, picioarele și alte fragmente anatomice izolate au reprezentat categoria cea mai frecventă, cu 27 de cazuri. Au urmat 21 de capete mumificate complete.
În total, 66 de cazuri, mai mult de jumătate din eșantion, reprezentau capete sau părți ale capului. Printre acestea se aflau cranii care mai aveau țesut, textile sau păr, dar și tsantsas, așa-numitele „capete micșorate”, asociate cu populația Shuar din zona nordică a Peru și estică a Ecuadorului.
Un singur anunț analizat se referea la un corp uman mumificat complet.
Atunci când era menționată originea, Egiptul era țara cel mai des indicată, urmată de regiuni din America de Sud. În 26 de cazuri, însă, originea rămășițelor nu era cunoscută. Cercetătorii atrag atenția că informațiile oferite de vânzători sunt, în multe situații, dificil de verificat.
Arsenic, mercur și plumb, printre substanțele folosite la conservare
Riscurile nu țin doar de natura obiectelor vândute. Unele rămășițe pot conține substanțe chimice utilizate în trecut pentru conservare.
Potrivit studiului, în secolele al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, unele lichide folosite la îmbălsămare conțineau arsenic, mercur sau plumb. Expunerea la aceste metale grele poate afecta sistemul nervos, rinichii și aparatul respirator, în funcție de substanță și de nivelul de expunere.
Nici metodele mai vechi de mumificare nu erau complet lipsite de riscuri. Substanțe precum bitumul, uleiul de cedru și natronul pot irita pielea, ochii sau căile respiratorii.
La riscul chimic se adaugă cel biologic.
Mucegaiul și microorganismele pot supraviețui în țesuturile mumificate
Bacteriile, ciupercile și drojdiile pot supraviețui în anumite condiții și pot coloniza din nou țesuturile conservate. Riscul crește atunci când rămășițele sunt păstrate în condiții improprii sau sunt manipulate fără echipament de protecție.
Studiul amintește cazul lui Ezzedin Taha, de la Universitatea din Cairo, care a identificat în 1962 spori fungici considerați potențial periculoși în cazul unor persoane mumificate. Inhalarea unor astfel de spori poate provoca inflamații ale tractului respirator, infecții și febră.
Cercetătorii au găsit, de altfel, 13 anunțuri, toate publicate pe Facebook, în care rămășițele prezentau modificări compatibile cu o posibilă contaminare fungică. În fotografii puteau fi observate pete albe, galbene, gri sau negre, diverse depuneri și, într-un caz, o formațiune albicioasă asemănătoare cu vata.
Opt dintre cele 13 anunțuri erau pentru vânzare, iar șase dintre acestea prezentau semne de deteriorare biologică extinsă.
Autorii subliniază însă că nu au analizat fizic rămășițele. Prin urmare, nu se poate spune doar pe baza fotografiilor dacă era vorba despre ciuperci, bacterii sau drojdii.
„Blestemul mumiei”, între mit și un posibil risc real
Ideea că mumiile ar putea fi periculoase nu este nouă. De-a lungul timpului, au apărut numeroase povești despre așa-numitul „blestem al mumiei”.
Studiul amintește cazul unor cercetători care, în anii 1970, au murit după ce au deschis mormântul regelui Cazimir al IV-lea Jagiellon din Cracovia. Din cei 12 savanți implicați, 10 au murit, iar expunerea la Aspergillus, un tip de ciupercă, a fost indicată drept posibilă cauză.
Este menționat și Lord Carnarvon, finanțator al săpăturilor din mormântul lui Tutankhamon. Moartea sa a fost ulterior asociată cu o infecție severă cu Aspergillus. Povestea „blestemului lui Tutankhamon” a fost însă amplificată de presă și nu există dovezi că un blestem supranatural ar fi provocat decesele.
Astfel, cercetătorii atrag atenția că un risc biologic poate exista, chiar dacă explicația nu are nimic supranatural.
Rămășițele sunt manipulate fără mănuși
În muzee și instituții specializate, mumiile nu sunt tratate ca obiecte obișnuite. Persoanele care lucrează cu rămășițe umane conservate folosesc, în funcție de situație, mănuși, măști și halate pentru a reduce expunerea la substanțe chimice, microorganisme și alte materiale contaminante.
Pe piața online, însă, aceste precauții par să lipsească frecvent.
Cercetătorii au identificat 22 de anunțuri în care rămășițele umane mumificate erau manipulate fără mănuși. În plus, anunțurile nu ofereau în mod constant instrucțiuni privind manipularea sau depozitarea în condiții de siguranță.
Problema îi privește și pe cei care nu știu ce se află într-un colet.
Mumiile pot ajunge prin curier la mii de kilometri distanță
Transportul rămășițelor umane reprezintă o altă problemă. În 62 dintre cazurile analizate era menționată țara din care urma să fie expediat produsul. Dintre acestea, 34, adică 54,8%, proveneau din Statele Unite.
Cercetătorii au identificat și un caz în care rămășițe umane mumificate cumpărate de un client american au fost expediate din Marea Britanie prin Royal Mail. Compania interzicea însă, potrivit regulilor sale, expedierea rămășițelor umane neincinerate.
Un alt vânzător, din Ohio, afirma că folosește serviciul poștal american USPS și că trimite coletele cu asigurare și număr de urmărire.
Potrivit studiului, multe servicii poștale și de curierat interzic transportul rămășițelor umane, deși există situații speciale și proceduri distincte, inclusiv pentru cenușa umană.
Riscul pentru sănătate este considerat redus, dar nu inexistent
Cercetătorii precizează faptul că probabilitatea ca rămășițele mumificate istorice să transmită boli unor persoane sănătoase este considerată mică.
Riscul poate fi însă mai mare pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit.
În plus, expunerea nu îi privește doar pe cumpărători și vânzători. Un colet care conține rămășițe umane poate trece prin mâinile angajaților din depozite, ale șoferilor, lucrătorilor din centre logistice și funcționarilor vamali, care este posibil să nu știe ce se află în interior.
Cercetătorii cer reguli mai clare
Autorii studiului consideră că este nevoie de reguli mai clare, de controale mai eficiente și de o mai bună informare a celor care intră în contact cu astfel de obiecte.
Fascinația pentru mumii nu este însă una nouă. În secolul al XIX-lea, în Europa erau organizate chiar și petreceri în cadrul cărora mumiile erau despachetate în fața publicului.
În Palermo, până spre sfârșitul anilor 1970, unii vizitatori ai Catacombelor Capucinilor luau degete, mâini sau chiar capete drept suveniruri. În 2022, un craniu furat cu mulți ani înainte a fost returnat călugărilor din Franța.
Diferența este că, în prezent, o astfel de „colecție” poate fi comandată de pe internet și trimisă printr-un colet, peste granițe, fără ca persoanele care îl manipulează pe traseu să știe ce se află înăuntru.