Cum a recăpătat regimul iranian controlul asupra străzilor după ce Trump a amânat operațiunea militară

Regimul clerical din Iran pare să-și revină în formă după ce președintele american Donald Trump s-a arătat ezitant în a iniția operațiunea militară de bombardare a mai multor baze americane săptămâna aceasta și a amânat-o, motivând că Teheranul a „încetat” execuțiile. Protestele durează de 19 zile, fiind raportate peste 2.000 – 3.000 de persoane ucise și alte 10.000 fiind arestate.

Pe 13 ianuarie 2026 se speculase pe mapamondul internațional că Republica Islamică Iraniană are „zilele numărate” după ce au fost publicate imagini oripilante cu sacii cu trupurile neînsuflețite ale manifestanților lăsate de izbeliște în afara morgilor în timp ce familiile încercau să le identifice. Regimul condus de ayatollahul Ali Khamenei părea să fie în colaps. Erau răspândite zvonuri pe social media că liderul suprem iranian se pregătea chiar să fugă din Iran în maniera fostului dictator sirian Bashar al-Assad.

După întreruperea telecomunicațiilor, chiar și în ciuda bunăvoinței miliardarului tech Elon Musk de a le furniza iranienilor acces gratuit la sateliții Starlink, țara este în continuare izolată.  Câțiva protestatari au reușit să filmeze cum forțele de ordine ale regimului au tras în protestatari pașnici.

Protestele din 2026 – momentul „Piața Tiananmen” al Iranului

Ce ar fi trebuit să fie reversul față de 1979 a devenit mai degrabă un moment de tip „Piața Tiananmen” în istoria modernă a Iranului. Republica Islamică reușește să supraviețuiască fiind bine consolidată în toate structurile sociale și instituțiile unui stat cu o populație de 92 de milioane de locuitori. Iar potrivit estimărilor, numai 1 milion de iranieni și-au exprimat nemulțumirile și au strigat „moarte dictatorului” de la începerea protestelor 28 decembrie 2025.

Prințul moștenitor Reza Pahlavi, care a făcut apel către poporul iranian pentru schimbarea regimului, nici măcar nu este dorit de Donald Trump să preia conducerea în Iranul post-Khamenei.  De altfel,  stilul luxuriant de viață și conducerea autoritară al tatălui său, șahul Muhammad Pahlavi, au declanșat Revoluția Islamică în 1979 care a dus la abolirea unei monarhii de 2500 de ani și tranziția la o formă de guvernare teocratică, considerat un regim politic aproape unic în lume.

La fel se spunea și despre  protestele din 2022 declanșate după uciderea lui Masha Amini, o tânără care a refuzat să poate hijab, încheiate cu uciderea a peste 500 de protestatari, și totuși, protestele reizbucnite aproape 4 ani mai târziu au fost mult mai intense.  Protestele au pornit de la nemulțumirile comercianților față de prăbușirea monedei iraniene și inflația în creștere.

Liderii regimului clerical de la Teheran acuză că „intervenții străine” au provocat „revoltele”

Președintele iranian Masoud Pezeshkian i-a transmis omologului său rus Vladimir Putin într-o conversație telefonică  purtată vineri că „sunt dovezi că SUA și regimul sionist din Israel au avut un rol direct în provocarea revoltelor”.Ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi este de părere că revoltele izbucnite în ultima lună reprezintă cea de-a 13-a zi a Războiului Israelului de 12 zile împotriva Iranului.

„Operațiunea a fost planificată timp de câțiva ani, iar celule teroriste au fost activate”, a spus oficialul iranian.

„Au condus acțiuni violente împotriva poliției, protestatarilor și lucrătorilor sanitari”, a acuzat el.

Între timp, iranienii de rând sunt confuzi și speriați.

„Sunt speriat, Toată familia mea este speriată”, a spus un bărbat iranian de rând.

„Cred doar în ce-mi spune familia și prietenii, nimic altceva”, a continuat el.

Arestările în masă continuă. Tasnim News Agency, o agenție de presă afiliată cu Gărzile Revoluționare, raportează că „peste 3.000 de teroriști care au jucat un rol major în revolte au fost arestați”. Vakil, o femeie iraniană de rând, a declarat pentru Financial Times că regimul este capabil să facă ceva reforme, dar a subliniat că economia iraniană are de suferit de pe urma sancțiunilor internaționale, corupției endemice și a rivalităților regionale.

„La finalul zilei, există certitudini și incertitudini. Dar știm că protestele din Iran cresc și că este inevitabil să revină. Nu putem ști ce ar putea să le declanșeze, dar ceva anume o va face”.

De ce Trump a amânat al doilea atac al SUA asupra Iranului?

Trump, care a promis că „va lovi dur regimul iranian dacă va ucide protestatari pașnici” și că „ajutorul este pe drum”, a ezitat să mai întreprindă acțiuni militare, dezvăluind într-o conferință de presă că „uciderile au încetat”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, probabil cel mai important aliat extern al președintelui SUA, i-a luat apărarea deciziei lui Trump privind amânarea operațiunilor militare după ce a afirmat că actualul plan militar nu ar fi dat roade. Trump ar fi spus că își dorește să dea o lovitură fermă și eficientă regimului.

Totuși,  pe 22 iunie 2025, președintele n-a ezitat deloc să ordone bombardamente asupra a trei centrale atomice iraniene, suspectate pentru programul de înarmare nucleară, fără să se teamă de repercursiunile care au urmat – riposta Iranului care a bombardat chiar baze americane din Qatar.

În orice caz, acțiunile lui Trump au dus la încheierea Războiului dintre Israel și Iran de după 12 zile. Motivele ar fi altele – oficialii iranieni susțin că Iranul este mult mai bine pregătit pentru viitoarele atacuri din partea Israelului și a Statelor Unite.

China i-ar fi prelungit speranța de viață a regimului iranian

Un alt motiv: prezența Chinei, care începe să crească simțitor în Iran. În noaptea când aeronavele israeliene și americane efectuau manevre în Siria și Irak și se pregăteau pentru atacarea Iranului, două aeronave chinezești au pătruns în spațiul aerian al Iranului. Asta chiar în timp ce Iranul și-a închis spațiul aerian.

Nu se știe ce transportau. Și nu este prima oară.  Aeronave chineze de tip cargo au pătruns în Iran pe durata Răzoiului de 12 zile din vara trecută.  Dar s-ar părea că liderul chinez Xi Jinping sprijină în secret regimul ayatollahului, mai ales că petrolul iranian reprezintă o resursă vitală pentru economia Chinei,  informează Reuters.

Un lucru este cert:  lui Trump nu-i „arde” să intre într-un conflict deschis cu China într-un an electoral nici măcar pentru a apăra Taiwan, dar pentru protestatarii anti-regim din Iran.

Sursa Foto: X

Autorul recomandă: De ce protestează iranienii. Care sunt motivele care au stârnit revoltele sângeroase împotriva regimului de la Teheran