Exporturile de petrol din Golful Persic au ajuns la nivelurile de dinaintea războiului dintre SUA și Iran. De ce piața rămâne în continuare tensionată
Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz și rutele conexe au înregistrat o revenire spre finalul lunii septembrie la nivelurile de dinaintea războiului, potrivit unor analize realizate de grupurile bancare JP Morgan și Goldman Sachs. Această redresare vine după luni de perturbări severe în aprovizionarea cu petrol la nivel mondial cauzate de războiul dintre Iran și Statele Unite.
Producătorii de petrol și transportatorii au găsit modalități alternative de a transporta petrolul din Orientul Mijlociu prin conducte și prin transferurile de la o navă la alta. În tot acest timp, armata americană a continuat să escorteze unele nave prin Strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, fluxurile de produse rafinate, cum ar fi motorina, rămân în continuare limitate, ceea ce duce și la o creștere a prețurilor.
Cel puțin 16,5 milioane de barili de petrol pe zi au părăsit regiunea Golfului doar în luna septembrie, potrivit cifrelor furnizate de compania Kpler, egalând media de dinainte de război.
Aproximativ 40% din țițeiul din regiune este transportat acum prin conducte saudite și emirateze, fără a tranzita Strâmtoarea Ormuz, comparativ cu 17% înainte de război. Arabia Saudită a reușit să reia operațiunile pe conducta sa est-vest la sfârșitul lunii septembrie, după ce aceasta a fost avariată în timpul atacurilor cu drone din partea rebelilor Houthi.
Majoritatea țițeiului transportat prin Ormuz este transportat cu petroliere foarte mari care navighează cu transponderele oprite. Încărcătura este mutată ulterior pe diferite petroliere în apele deschise, de obicei în largul coastelor Omanului sau Fujairah din Emiratele Arabe Unite.
Cu toate acestea, deși livrările de țiței brut s-au normalizat, produsele rafinate, precum motorina, benzina sau combustibilul pentru avioane, rămân doar la jumătate din nivelul antebelic. Infrastructura de rafinare afectată de război și riscurile mari mențin cotațiile internaționale ale petrolului Brent la un nivel ridicat, în ciuda volumelor crescute de materie primă brută.