Giulgiul din Torino, despre care se spune că poartă imprimată imaginea Mântuitorului, ascunde ADN de găină, pisică și pește, dar și urme de banane, arahide și alte fructe și legume. Ce au mai descoperit cercetătorii și care ar fi explicația

O nouă analiză a probelor prelevate de pe Giulgiul din Torino a identificat urme de material genetic asociate unor zeci de specii de plante și animale, inclusiv găini, pisici, pești, banane și arahide. Cercetătorii spun însă că aceste descoperiri nu înseamnă că toate aceste specii au avut o legătură directă cu celebra pânză. Urmele s-au acumulat în sute de ani, după ce Giulgiul a fost atins de numeroși oameni și expus în diferite medii.

Urme genetice de la plante, animale și oameni

O echipă de cercetători a reanalizat, cu ajutorul tehnologiilor moderne de analiză genetică, probe recoltate în 1978 de pe Giulgiul din Torino, pânza venerată de mulți creștini ca fiind cea în care ar fi fost înfășurat trupul lui Iisus Hristos după răstignire.

Folosind metode moderne de secvențiere, oamenii de știință au identificat urme genetice provenite de la numeroase specii de plante, animale, bacterii și ciuperci, dar și ADN uman aparținând mai multor persoane.

Printre plantele identificate se numără arahide, banane, morcovi, porumb, cartofi, roșii, castraveți, pepeni și fistic. În același timp, analiza a evidențiat urme genetice asociate unor animale domestice precum câini, pisici, găini, porci, bovine, cai și iepuri.

Cercetătorii au identificat și urme genetice atribuite unor specii marine, inclusiv codului atlantic și chefalului, precum și coralului roșu din Marea Mediterană. Potrivit autorilor, nu se știe când, unde și în ce mod au ajuns aceste urme pe suprafața pânzei.

ADN uman de la cel puțin 14 persoane

Analiza a identificat ADN uman aparținând la cel puțin 14 persoane din regiuni diferite ale lumii. Potrivit studiului, cea mai mare parte a ADN-ului uman provine chiar de la profesorul Pierluigi Baima Bollone, medicul legist care a colectat probele oficiale în anii 1970.

Cercetătorii spun că prezența mai multor variante de ADN mitocondrial confirmă faptul că Giulgiul a intrat în contact cu numeroși oameni de-a lungul timpului, ceea ce face imposibilă identificarea unui eventual ADN „original” al pânzei.

Analiza a identificat și urme de ADN asociate unor populații din Europa, Orientul Mijlociu și India. Autorii iau în calcul ipoteza că inul din care a fost țesută pânza ar fi putut proveni din Valea Indusului, însă subliniază că aceasta este doar una dintre explicațiile posibile.

Potrivit cercetării, materialul genetic atribuit morcovului este apropiat de soiurile europene cultivate în secolele al XV-lea și al XVI-lea. De asemenea, printre plantele identificate se află și specii originare din America, precum porumbul, cartoful, roșiile și arahidele, care au ajuns în Europa după descoperirea Lumii Noi.

Autorii consideră că aceste rezultate sugerează că cel puțin o parte dintre urmele biologice s-au acumulat după această perioadă, însă subliniază că analiza genetică nu poate stabili vechimea Giulgiului și nici nu poate confirma sau infirma autenticitatea acestuia.