La 5 ani de la lovitura de stat, junta militară organizează alegeri în Myanmar. Pe buletinele de vot predomină un partid militarist

În 2021, când omenirea era încă paralizată de pandemia de COVID-19, democrația a eșuat în trei state:  lovitura militară de stat din Myanmar, asasinarea președintelui Jovenel Moise care a destabilizat Haiti permanent și revenirea talibanilor la conducerea Afganistanului în urma retragerii trupelor SUA.

Lovitura de stat din Myanmar se întâmplase pe 1 februarie 2021, chiar cu un an înainte ca invazia rusă a Ucrainei să perturbe ordinea internațională liberală. Președintele de atunci, Win Myint, a fost înlăturat de la putere, arestat și condamnat la 4 ani de închisoare. Și consiliera de stat Aung San Suu Kyi, laureata Premiului Nobel pentru Pace în 1991,  a fost arestată și condamnată la 27 de ani de închisoare, scrie Reuters.

Din martie 2021 a izbucnit și războiul civil dintre forțele armat  Tatmadaw și guvernul în exil, un conflict care s-a soldat cu uciderea a 50.000 de oameni, printre care și 8.000 de civili. Un reporter ONU pentru drepturile omului avertizează că țara riscă să ajungă  condusă de o „dictatură militară îmbrăcată în haine de civili”.

Din 2021, Myanmar este o țară condusă de junta militară

Armata condusă de generalul Min Aung Hlaing a preluat controlul de atunci și a declarat stare de urgență.  Partidele din opoziție au fost erodate sub noua conducere.  Ofițerul Myint Swe a îndeplinit din 2021 funcția de președinte interimar al țării până la decesul său din august 2025. De atunci, funcția de președinte este vacantă.

În această duminică, 25 ianuarie 2026, se desfășoară turul 3 al alegerilor generale pentru Adunarea legislativă, un parlament bicameral compus din Pyithu Hluttaw și Amyotha Hluttaw. Sunt în total 664 de locuri. Primul tur al alegerilor s-a desfășurat pe 28 decembreie 2025, iar al doilea a fost pe 11 ianuarie 2026.

Alegerile erau inițial programate în august 2023 de către liderul militar Min Aung Hlaing, dar din cauza intensificării violențelor, au fost amânate pentru încă 2 ani.   Generalul, care este considerat liderul de facto al țării, are bune relații cu dictatorul rus Vladimir Putin și cu liderul chinez Xi Jinping.

Partidul care va fi desemnat de junta militară să conducă țara

Un corespondent BBC transmite că alegerile se desfășoară într-o atmosferă tensionată cu restricții și multe partide populare cărora li s-au interzis să participe și a descris scrutinul mai degrabă ca pe un „simulacru”. Cel mai mare partid al țării, Liga Națională pentru Democrație, nu se află pe buletinele de vot. Alte patru mari partide au fost desființate.  Se pare că junta militară vrea să se asigure că este cea care va forma noul guvern.

Partidul Uniunii Solidarității și Dezvoltării, care este ultranaționalist de extrema dreaptă, militarist, pro-budist și care susține regimul juntei militare, s-ar afla pe prima poziție la exit-poll. Liderul formațiunii este Khin Yi, fost general de brigadă și fost ministru al Imigrației. Formațiunea politică pro-militarism a fost creat în 2010.

Sursa Foto: Shutterstock/ Tatmadaw/ Site-ul Președinției Rusiei

Autorul recomandă:Bombardamente la un spital din Myanmar: 31 de oameni au murit și alți 68 au fost răniți. „Situația este teribilă”