Lovitură pentru Orban, în prag de alegeri. Ungaria ar putea fi obligată să dea înapoi Comisiei Europene fonduri de 10 miliarde de euro
Comisia Europeană ar trebui să-și revizuiască decizia de a acorda Ungariei fonduri europene în valoare de 10 miliarde de euro, în 2023, consideră un consilier juridic principal al Curții Europene de Justiție, citat de Politico.
Potrivit sursei citate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene examinează o plângere a Parlamentului European potrivit căreia Comisia a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat fondurile pentru Ungaria, în decembrie 2023 – fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor legate de statul de drept.
Deputații europeni acuză Comisia de „oportunism politic“, argumentând că decizia a fost luată în ajunul unui summit crucial al liderilor UE, la care blocul voia cu „disperare“ ca premierul ungar Viktor Orbán să coopereze în ceea ce privește trimiterea de ajutor către Ucraina.
Avizul juridic al avocatului general Tamara Ćapeta — de anulare a deciziei Comisiei de deblocare a fondurilor — va ghida judecătorii în pronunțarea hotărârii finale, care va fi emisă în câteva luni. Avocații generali nu sunt judecători, ci consilieri juridici care asistă instanța în cazuri complicate sau fără precedent.
Avizul vine într-un moment delicat, Orbán fiind în urmă, în sondaje, înaintea alegerilor din Ungaria din aprilie. Jurnaliștii Politico precizează că liderii UE au evitat, timp de câteva luni, să facă declarații „prea critice“ la adresa prim-ministrului, Comisia și diplomații fiind de acord că orice presiune asupra lui Orbán ar fi fost transformată în „material de campanie“.
Avizul juridic „nu este ceea ce aveam nevoie” atât de aproape de alegeri, a declarat un diplomat al UE, care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Orbán nu a comentat hotărârea la sosirea sa la summitul liderilor UE de la castelul Alden din Belgia, joi.
Potrivit Politico, avizul lui Ćapeta afirmă că oficialii Comisiei au aplicat „incorect” propriile cerințe privind statul de drept atunci când au transferat fondurile, înainte ca reformele guvernului maghiar să fi fost aplicate în totalitate. Conform avocatului, Comisia nu a efectuat „o evaluare adecvată a reformelor referitoare la independența” Curții Supreme din Ungaria și la numirea membrilor Curții Constituționale din Ungaria – două aspecte cheie pe care Parlamentul a considerat că Executivul european nu le-a abordat în mod corespunzător.
Avocatul general a criticat, de asemenea, Comisia pentru lipsa de transparență, afirmând că aceasta nu a furnizat argumente adecvate pentru decizia de deblocare a fondurilor.
„Comisia datorează o explicație nu numai Ungariei, ci și cetățenilor UE în general”, se arată într-o declarație a Curții.
René Repasi, europarlamentar german și profesor de drept european la Universitatea Erasmus din Rotterdam și la Universitatea din Geneva, a declarat că, în cazul unei anulări, Comisia ar trebui să „solicite returnarea banilor”.
„Dacă Ungaria nu rambursează suma, Comisia poate reduce alte plăți la care Ungaria are dreptul, cu suma pe care Ungaria este obligată să o ramburseze”, a declarat Repasi.
Comisia s-a apărat în cadrul unei audieri din octombrie 2025, afirmând că Budapesta a îndeplinit în mod oficial anumite „obiective” tehnice prestabilite privind abordarea problemelor legate de independența justiției și, prin urmare, Comisia a fost nevoită să elibereze fondurile.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: