Milorad Dodik revendică victoria în Bosnia. Liderul naționalist a dominat alegerile fără să candideze. Aliata sa Zeljka Cvijanovic a câștigat cursa pentru președinția tripartită: „Nu ne vom schimba politica”

Milorad Dodik și-a proclamat victoria în alegerile din Bosnia și Herțegovina, deși nu a putut candida. Partidul liderului pro-rus și-a consolidat poziția în Republika Srpska, iar aliata sa Željka Cvijanović a câștigat detașat cursa pentru președinția tripartită.

Milorad Dodik continuă să domine politica sârbilor bosniaci chiar și din afara buletinului de vot. Fostul președinte al Republicii Srpska a revendicat duminică victoria formațiunii sale în alegerile generale din Bosnia și Herțegovina, după publicarea primelor rezultate, potrivit The Guardian.

„Declar că am câștigat”, le-a spus Milorad Dodik, liderul naționalist al sârbilor bosniaci, susținătorilor reuniți la Banja Luka.

Scrutinul este primul în aproape trei decenii în care Dodik nu apare pe buletinul de vot. Influența sa politică a rămas însă puternică, iar campania a fost dominată de mesajele sale naționaliste și separatiste, de relația apropiată cu Moscova și de confruntarea cu instituțiile centrale de la Sarajevo.

Dodik nu mai poate ocupa funcții publice după ce a fost condamnat anul trecut pentru nerespectarea deciziilor înaltului reprezentant internațional însărcinat cu supravegherea acordului de pace care a pus capăt războiului din Bosnia în 1995.

Rezultatele preliminare indică însă că absența sa directă din competiție nu a slăbit semnificativ tabăra pe care o conduce.

Cu aproape 90% dintre voturi numărate, Željka Cvijanović, aliata lui Dodik din Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), obținuse peste 55% din sufragii pentru locul rezervat sârbilor în președinția tripartită a Bosniei. Avansul față de principalul adversar era de aproximativ 30 de puncte procentuale.

Dodik a susținut că partidul său va avea și o „majoritate covârșitoare” în Adunarea Republicii Srpska.

Liderul sârbilor bosniaci a legat succesul formațiunii sale inclusiv de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și de sprijinul primit din partea președintelui rus Vladimir Putin.

„Nimeni nu ar trebui să ne ceară să ne schimbăm politica. Nu vom renunța, ci vom continua pentru poporul nostru… Nu-mi vine să cred că am obținut un astfel de succes”, a declarat Dodik.

Dodik rămâne în centrul puterii, în ciuda interdicției

Aproximativ 3,4 milioane de cetățeni au avut drept de vot pentru alegerea celor trei membri ai președinției multietnice, a parlamentarilor naționali și a reprezentanților instituțiilor celor două entități care formează Bosnia și Herțegovina: Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska.

Cu peste 94% dintre voturi numărate, Darijana Filipović, reprezentanta Uniunii Democrate Croate din Bosnia și Herțegovina, avea un avantaj confortabil în cursa pentru locul croat din președinție.

Pentru poziția rezervată bosniacilor, actualul membru al președinției, Denis Bećirović, din Partidul Social-Democrat, îl devansa pe Bakir Izetbegović cu mai puțin de trei puncte procentuale.

Atât Filipović, cât și Bećirović și-au revendicat victoria înainte de finalizarea numărării voturilor.

Comisia Electorală Centrală a anunțat că au fost exprimate 1.432.269 de voturi, participarea ajungând la aproximativ 42%, cu aproape opt puncte procentuale sub nivelul înregistrat la alegerile din 2022.

Scrutinul s-a desfășurat într-o țară care funcționează în continuare printr-un sistem instituțional extrem de complicat, rezultat din Acordul de la Dayton din 1995. Arhitectura politică a fost concepută pentru a menține echilibrul dintre bosniacii musulmani, sârbii ortodocși și croații catolici după unul dintre cele mai sângeroase conflicte europene de după Al Doilea Război Mondial.

Dodik a împins însă în repetate rânduri acest sistem până la limită, contestând autoritatea instituțiilor centrale de la Sarajevo și promovând o autonomie tot mai extinsă pentru Republika Srpska, până la amenințarea cu separarea acesteia de Bosnia și Herțegovina.

Forța politică pe care continuă să o exercite, în ciuda interdicției de a ocupa funcții publice, a fost remarcată și de analiști.

„Este încă la conducere. Este peste tot. Este evident că aceste măsuri de a-l exclude din viața politică nu funcționează, iar el se folosește de ele”, a declarat analistul Dragan Bursać.

„Bosnia este moartă”. Retorica separatistă reaprinde temerile

Tensiunile au crescut chiar înaintea scrutinului. La ultimul miting electoral al partidului său, organizat vineri la Banja Luka și la care a participat ambasadorul Rusiei, Igor Khalabukov, Dodik a lansat unul dintre cele mai dure mesaje ale campaniei.

Bosnia „este moartă. Este o țară imposibilă. Nu are niciun sens”, le-a spus acesta susținătorilor.

Retorica separatistă a liderului sârb bosniac provoacă de ani întregi îngrijorare la Sarajevo și în capitalele occidentale, într-o țară în care memoria războiului din perioada 1992-1995 continuă să influențeze profund viața politică.

Diviziunile dintre bosniaci, sârbi și croați au încetinit inclusiv parcursul european al țării. Deși Uniunea Europeană încearcă să stimuleze adoptarea reformelor necesare aderării, competiția politică rămâne puternic structurată în jurul identităților etnice.

Bosnia este în continuare una dintre cele mai sărace țări ale Europei și se confruntă cu efectele economice, sociale și demografice ale războiului declanșat în 1992, după proclamarea independenței față de Iugoslavia.

Conflictul a provocat moartea a peste 100.000 de oameni și strămutarea a milioane de persoane.

Rănile războiului au revenit recent în prim-plan după omagiile aduse în Serbia și în comunitățile sârbilor bosniaci fostului comandant militar Ratko Mladić, mort la sfârșitul lunii august în timp ce executa o condamnare pe viață pentru genocid și alte crime de război.