Paradoxul sistemului medical românesc. Presa bulgară: „Medicii câștigă mai bine în Bulgaria, iar pacienții nu stau la cozi”, deși România are un buget al sănătății de trei ori mai mare

O analiză din presa bulgară susține că medicii din Bulgaria pot câștiga mai bine decât cei din România, deși sistemul românesc dispune de un buget considerabil mai mare. Jurnaliștii bulgari afirmă și că accesul pacienților la specialiști este mult mai rapid în Bulgaria în comparație cu țara noastră.

România cheltuiește mai mult pentru sistemul de sănătate, însă acest avantaj financiar nu s-ar traduce automat în salarii mai mari pentru medici sau într-un acces mai rapid al pacienților la consultații. Este concluzia unei analize publicate de cotidianul bulgar Trud, pe baza datelor portalului medical Zdrave.net, care pune față în față sistemele sanitare din cele două țări.

Comparația apare în contextul tensiunilor din sistemul medical românesc, unde perspectiva reducerii unor sporuri și indemnizații a provocat deja nemulțumiri accentuate în rândul angajaților.

Potrivit cifrelor prezentate de publicația bulgară, medicii rezidenți din România ar avea venituri nete de aproximativ 830-1.150 de euro lunar, în timp ce un medic specialist ar ajunge, în medie, la 1.500-2.500 de euro. Mai mult, pentru șefii de secție, veniturile ar putea urca la aproximativ 3.000-3.500 de euro pe lună în țara vecină.

Sumele pot include însă sporuri pentru gărzi, ture de noapte, condiții de risc și alte componente suplimentare ale remunerației.

„Cu toate acestea, salariile medicilor români sunt mici, chiar și în comparație cu cele din Bulgaria, în special în instituțiile medicale de stat mai mari”, susține publicația Trud.

De ce ar putea câștiga mai mult un medic din Bulgaria

Autorii analizei atribuie diferența nu doar nivelului finanțării, ci mai ales moduluhttps://www.gandul.ro/politica/oana-gheorghiu-propusa-la-ministerul-sanatatii-in-guvernul-muresan-pusa-in-dificultate-de-o-intrebare-despre-pacientii-oncologici-nu-am-aceasta-informatie-21020353i în care sunt administrate spitalele și flexibilității salariale.

În Bulgaria, veniturile medicilor din spitalele publice și private performante ar putea ajunge la niveluri considerabil mai ridicate datorită stimulentelor financiare și concurenței dintre unitățile medicale.

„Pentru aceasta, principala „vină” o au managerii acestor spitale și mediul concurențial care îi filtrează pe cei care lucrează bine. Odată cu introducerea unui sistem clar de stimulente materiale suplimentare, salariile din Bulgaria pot ajunge la o remunerație mult mai mare față de România”, notează Trud.

Același model vine însă și cu riscuri. Unitățile publice administrate prost pot acumula datorii, în timp ce spitalele private neperformante riscă să fie vândute sau chiar închise.

Publicația descrie sistemul românesc de salarizare drept unul mai rigid. De cealaltă parte, în Bulgaria veniturile personalului medical ar depinde într-o măsură mai mare de performanțele unității în care lucrează.

Comparația devine cu atât mai interesantă prin prisma bugetelor disponibile. Potrivit cifrelor prezentate în analiză, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din România ajunge la aproximativ 15,5 miliarde de euro, de aproape trei ori mai mare decât cel al instituției echivalente din Bulgaria.

Trud atrage atenția și asupra contribuțiilor pentru sănătate. În Bulgaria, aceasta este de 8% și este împărțită între angajat și angajator, în timp ce în România contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 10% și este suportată de angajat.

Presa bulgară laudă accesul la specialiști: „Aproape că nu există timp de așteptare”

Unul dintre cele mai puternice argumente ale publicației de la Sofia privește timpul necesar pentru ca un pacient să ajungă la un medic specialist.

„În Bulgaria, aproape că nu există timp de așteptare pentru o consultație la un specialist, în timp ce în aproape toate țările UE acest lucru necesită săptămâni și luni”, afirmă Trud.

Autorii atribuie accesul rapid concurenței dintre furnizorii de servicii medicale și modului în care spitalele publice și private funcționează pe aceeași piață. În România, pacienții care apelează la sectorul privat pot fi nevoiți să suporte coplăți pentru serviciile care nu sunt decontate integral prin sistemul de asigurări.

Analiza indică și o diferență în ceea ce privește densitatea medicilor. România ar avea aproximativ 3,6 medici la 1.000 de locuitori și circa 78.000 de doctori în total. În Bulgaria, raportul ar ajunge la aproximativ 4,5 medici la 1.000 de locuitori.

România stă însă mai bine în privința raportului dintre asistente și medici: aproximativ 2,2 asistente pentru fiecare doctor, față de numai 0,9 în Bulgaria.

Pentru asistentele medicale din România, analiza indică salarii brute de aproximativ 1.080-1.265 de euro la începutul carierei și venituri care pot ajunge la circa 1.300-1.520 de euro pentru personalul cu experiență, în special în secțiile dificile și după includerea sporurilor.

Publicația bulgară recunoaște însă că ambele țări se confruntă cu probleme structurale asemănătoare. Medicii și spitalele sunt concentrați în marile orașe și în regiunile mai dezvoltate, în timp ce comunitățile mici și zonele slab populate continuă să sufere din cauza deficitului de personal.

De asemenea, îmbătrânirea corpului medical și dificultatea de a atrage specialiști în aceste regiuni sunt prezentate drept vulnerabilități importante atât pentru România, cât și pentru Bulgaria.