POLITICO: 5 căi prin care Trump poate distruge NATO
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în cel de-al doilea mandat ar putea transforma NATO dintr-o alianță cu garanții de securitate colectivă într-o alianță tranzacțională. POLITICO arată că, deși o retragere oficială a Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică poate fi blocată legal de Congres, Trump ar putea goli NATO de conținut prin interpretarea selectivă a Articolului 5, prin retragerea trupelor americane din Europa sau blocarea deciziilor strategice.
Pe măsură ce aliații europeni au refuzat să vină în ajutorul SUA în conflictul cu Iranul, furia lui Donald Trump la adresa NATO s-a intensificat în ultima perioadă. Pe 1 aprilie, președintele american a precizat că ia serios în considerare ieșirea din alianță. Deși nu și-a detaliat intenția în discursul televizat către națiune din acea seară, remarcile sale au fost cele mai puternice de până acum.
Amenințările lui Trump la adresa NATO, folosirea apelativului de „ei” în loc de „noi” atunci când face referire la alianță și apelurile de a anexa Groenlanda, parte a unui stat membru al Alianței Nord-Atlantice, indică faptul că Statele Unite nu se mai consideră acum parte integrantă a alianței pe care au fondat-o în urmă cu 77 de ani.
POLITICO a vorbit cu nouă experți, juriști și oficiali NATO, care au descris opțiunile lui Trump, precum și cât de realiste sunt acestea și cât de dăunătoare ar fi pentru alianță.
Scenariul 1: Intensificarea retoricii negative la adresa NATO
Această abordare este deja la ordinea zilei pe lista președintelui american, întrucât amenințările, criticile și retorica negativă la adresa NATO reprezintă ceea ce face de mult timp. Prin declarațiile sale, Trump a afectat deja reputația de apărare colectivă a alianței dispusă prin Articolul 5 și a pus la îndoială faptul că va trimite trupe americane pentru a apăra aliații săi în caz de nevoie.
În replică, Emmanuel Macron a spus joia trecută că „alianțele precum NATO sunt valoroase datorită încrederii care le susține”. „Dacă creezi îndoieli în fiecare zi cu privire la angajamentul tău, golești [NATO] de substanța sa”, a completat președintele francez.
„Descurajarea funcționează și la nivel psihologic… în percepția creierului adversarului tău”, a spus Gerlinde Niehus, expert independent în securitate și fost oficial NATO de lungă durată. „Dacă adversarul tău te crede un tigru de hârtie… atunci, desigur, aceasta este o invitație deschisă pentru Vladimir Putin și, într-o oarecare măsură, pentru Xi Jinping de a testa alianța.”
Scenariul 2: Trump le îngreunează viața aliaților fără să își pună armele la bătaie
Acest scenariu se întâmplă deja într-o oarecare măsură. În prezent, SUA are încă o echipă solidă care participă la comisiile NATO și poartă negocieri. Dacă ar dori, Washingtonul ar putea face multe daune, întrucât deciziile la nivelul alianței se iau prin unanimitate. Ar fi putut opri mai multe lucrări în comisiile centrale, cum ar fi cele care se ocupă de Ucraina și Rusia.
SUA ar putea, de asemenea, să refuze să își plătească contribuțiile la bugetul comun al NATO, acoperind cheltuieli precum cele operaționale. (În prezent, plătește aproximativ 800 de milioane de euro, sau 15% din total). Unii membri ai administrației Trump iau în considerare impunerea unui model de tip „pay to play” pentru NATO, care ar împiedica aliații care nu își îndeplinesc obiectivele de cheltuieli să aibă un cuvânt de spus în cadrul alianței sau să poată declanșa Articolul 5. Deși nu există un mecanism care să impună această strategie, Trump poate să ajungă la acest obiectiv prin presiune politică.
Scenariul 3: Retragerea trupelor americane din Europa
Statele Unite au în prezent desfășurați pe continentul european între 67.500 și 85.000 de soldați în cel puțin 31 de baze militare permanente și 19 locații militare. În această situație, spațiul de manevră al lui Donald Trump este limitat din cauza unei legi din 2025, care obligă SUA să mențină 76.000 de soldați în Europa.
Dacă Trump ar retrage numărul maxim legal de aproximativ 9.000 de soldați, acest lucru ar fi „rezonabil” de dăunător pentru alianță, dar nu catastrofal, a declarat Ed Arnold, expert senior în apărare la think tank-ul Royal United Services Institute și fost oficial NATO.
Cu toate acestea, Trump este interesat, cel puțin pentru moment, să păstreze trupe și resurse militare în Europa pentru a putea fi desfășurate rapid în conflicte precum cel din Iran.
„Dacă doresc să extindă războiul în Orientul Mijlociu, este de fapt destul de util să fie acolo, deoarece atunci se pot deplasa între teatre de operațiuni”, a spus el, „deci aici se întâlnesc dorințele politice ale președintelui cu cerințele operaționale reale” ale Pentagonului, a spus Ed Arnold.
Scenariul 4: O ieșire ușoară din NATO
La capătul mai puțin extrem al spectrului, SUA s-ar putea retrage din ciclul de planificare militară de patru ani al NATO, care stabilește ce echipament și câți trupe trebuie să aloce fiecare membru alianței într-un scenariu de invazie, pe baza a trei planuri de apărare specifice regiunii.
Un astfel de scenariu nu ar afecta din punct de vedere tehnic angajamentele americane, dar le-ar îngheța efectiv. Acest lucru i-ar lăsa pe europeni în dificultate cu acoperirea spațiilor libere lăsate de SUA, inclusiv în domenii precum apărarea aeriană, informațiile și realimentarea aer-aer.
Washingtonul ar putea, de asemenea, să boicoteze reuniunile NATO sau să își retragă delegația, lucru care ar fi foarte dăunător pentru alianță și astfel ar paraliza efectiv activitățile deoarece orice decizie se ia pe bază de unanimitate.
Dacă vrea să fie mai agresiv, ar putea lua exemplul Franței din anul 1966, atunci când președintele francez Charles de Gaulle a părăsit comandamentul integrat al NATO, la fel cum a făcut și Grecia pentru scurt timp în anul 1974. Având în vedere rolul relativ central al Washingtonului în cadrul alianței, acest lucru ar însemna probabil retragerea tuturor trupelor americane alocate NATO și forțarea demisiei comandantului suprem al alianței, generalul american Alexus Grynkewich.
Scenariul 5: Ieșirea forțată din NATO
Ca să iasă oficial din NATO, SUA trebuie să treacă peste obstacole juridice dificile. Astfel, Trump ar trebui, din punct de vedere tehnic, să obțină sprijinul a două treimi din Senat pentru a face acest lucru înainte de a declanșa Articolul 13 din tratatul fondator al alianței – un proces care durează un an.
De asemenea, Donald Trump poate să renunțe unilateral la tratat, așa cum a făcut în anul 2020, când a părăsit tratatul de supraveghere reciprocă a aeronavelor Open Skies. În acest caz, instanțele americane ar putea lua măsuri pentru a bloca acest lucru, deși puterea judiciară a fost adesea reticentă în a interveni în politica externă.
Recomandările autorului: