Ucigașul în masă din Mladenovac, inspirat de puștiul criminal din Belgrad? Psiholog: ”Există premise ca violența lui să producă probleme și în viitor”
Nici nu s-a trezit Serbia din șocul crimelor lui Kosta Kecmanovic, cel mai tânăr criminal în masă din istoria cunoscută a țării, și o nouă atrocitate a zguduit poporul vecin. La distanță de câteva zeci de ore după ce Kosta și-a împușcat mortal opt colegi și pe paznicul școlii din Belgrad unde învăța și a rănit alți șapte elevi și o profesoară, un alt tânăr, Uroș Blajici, 21 de ani, a ucis opt oameni și a fost rănit alți 13. Dacă în cazul lui Kosta este vorba de o crimă în masă planificată, în cazul lui Uroș, pare să fie un act bezmetic, atât ca motivație, cât și ca execuție. Dar psihologii nu exclud posibilitatea unei imitații îngrozitoare. Ar fi astfel primele crime pe care Kosta le inspiră.
În cazul lui Kosta, crima în masă nu a fost actul unui adolescent aflat sub influența drogurilor sau a unor substanțe psihoactive. În cel de-al doilea caz de crimă în masă, se poate vorbi de imitație, chiar dacă aparent pare un act irațional, bezmetic, spune pentru Gândul psihologul Alexandra Cazacu.
”Kosta a planificat meticulos atacul, avea schițe, avea liste, asta înseamnă că a petrecut ceva timp gândindu-se la atac. Din articolele apărute în presă, nu am alte surse de informare, reiese că motivația lui este că a fost marginalizat, nu a fost inclus în grupuri, cumva s-a simți nedreptățit. Iar nedreptatea este o formă de bullying. Nu știu cum este perceput bullying-ul în Serbia, dar despre asta este vorba. Poate să fie bullying din parte colegilor, poate să fie din partea profesorilor, rămâne de stabilit. Dar ca să producă o reacție atât de violentă, acesta trebuie să se fi perpetuat pe o perioadă lungă de timp”, explică psihologul.
Părinții sunt vinovați, dar nici școala nu este inocentă
Kosta nu a primit sprijin nici de acasă, nici de la școală, din punctul acesta de vedere, poate fi considerat victimă. Părinții sunt principalii vinovați pentru faptele pe care le comit copiii lor, dar o foarte mare responsabilitate o are și școala, nu numai profesorii, ci și colegii, continuă Alexandra Cazacu.
”Este imposibil ca niciunii – părinți, profesori, anturaj – să nu observe în tot acest timp nimic. Să nu audă bomba ticăind. Vorbim de Europa, de un liceu de elită dintr-o capitală europeană.
Dar tatăl său poate fi considerat marele vinovat. I-a pus practic pe tavă tot arsenalul – arme de asalt, cunoștințe, antrenament și, mai important, exemplul său violent, pentru care pot să bag mâna în foc. Un om obișnuit nu ține în casă un asemenea arsenal”, spune psihologul.
”Celebritatea” lui Kosta poate ucide
Viitorul lui este același cu al oricărui copil care ajunge în zona asta, susține specialistul. Este foarte greu să vorbim despre reeducare în acest caz. Cum ar putea fi reeducat și reacceptat de o societate ostilă?
”Există toate premisele ca violența lui să producă probleme și în viitor. Dacă părinții lui vor petrece ani de zile în închisoare, în grija cui va rămâne Kosta? Acest copil este acum un criminal celebru, este cel mai tânăr criminal în masă din istoria cunoscută a Serbiei, poate și a lumii, și al doilea cel mai mare criminal în masă din perioada de după 1990.
Astfel, poate reprezenta un exemplu pentru copii – sunt și eroi negativ, vezi în Statele Unite ce propagare are un act criminal spectaculos. Copiii, să recunoaștem, sunt fascinați de eroii negativi, iar în cazurile psihopaților, există competiții macabre.
Presiunea publică va fi enormă în cazul procesului prin care vor trece părinții lui. Un mare pericol pentru el și întreaga lui familie îl vor reprezenta părinții victimelor, frații, toate rudele celor uciși. Aici este o problemă care, dacă luăm în calcul caracterul poporului sârb și traumele colective provocate de zeci de ani de război, poate produce drame de neimaginat.
Autoritățile sârbe, psihoterapeuții nu ar trebui să ignore întreaga problematică a acestui caz teribil”, mai spune psihologul.
Uroș, inspirat de crima în masă a lui Kosta?
Cazul lui Uroș este în aceeași poveste, plecată tot din școală. Coincidența este prea mare, două crime în masă în câteva zeci de ore, cele mai îngrozitoare din istoria Serbiei.
”Ar putea fi vorba de o afecțiune psihică, dar mă îndoiesc, având în vedere modul de operare. Nu sunt profiler, dar Uroș nu s-a rezumat la o răbufnire abominabilă, a repetat actul metodic, timp de ore bune. Nu s-a sinucis, nu s-a predat. Iar ceea ce poate părea un act bezmetic, poate fi foarte bine un act de imitație bine executat”, încheie psihologul Alexandra Cazacu.
CITEȘTE ȘI: