Scandal de trafic de influență și nepotism în jurul Maiei Sandu: CV-uri falsificate și verișoare în funcții publice

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se confruntă cu cea mai gravă criză de imagine, care a lovit în ultimii ani imaginea de partid anticorupție a PAS, după ce mai multe investigații jurnalistice privind compania de stat MoldATSA au scos la iveală salarii foarte mari, angajări fără concurs și suspiciuni de abuz în serviciu. Scandalul a căpătat o dimensiune politică și mai mare după ce în centrul controversei a ajuns Anastasia Tăburceanu, verișoara Maiei Sandu.

Mai multe investigații din presa de peste Prut au descoperit persoane controversate numite în funcții publice, dar și cu un grad de rudenie cu președinta Maia Sandu care câștigau salarii de până la 6.000 de euro fiind în funcții publice.

Verișoara Maiei Sandu, cu un venit de 3.700 de euro în Republica Moldova

„Ziarul de Gardă” (ZdG) a publicat luna trecută o investigaţie în care arăta că Dumitru Vangheli, şeful companiei de stat „Moldatsa”, care încasa un salariu de circa 110 mii de lei moldoveneşti lunar (circa 5.500 de euro), a inclus informaţii false în CV-ul cu care a câştigat funcţia în urma unui concurs organizat de Agenţia Proprietăţii Publice în 2025.

La două zile după publicarea anchetei, în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora Anastasia Taburceanu, fosta responsabilă de comunicare a fostului premier Natalia Gavriliţa şi verişoara preşedintei Maia Sandu, a fost angajată la Moldatsa în funcţia de specialistă în comunicare încasând 75.000 de lei moldoveneşti pe lună (circa 3.700 de euro), fapt ce a stârnit critici în spaţiul public. Anastasia Taburceanu a lucrat şi la Guvern, într-un proiect finanţat din fonduri europene, în perioada în care era angajată la Moldatsa. Moldatsa este întreprinderea de stat pentru utilizarea spaţiului aerian şi deservirea traficului aerian.

Aceste dezvăluiri au dat naştere unui scandal ce a afectat imaginea partidului PAS aflat la putere şi a preşedintei Maia Sandu, opoziţia profitând de ocazie pentru a-şi ataca rivalii.

După ancheta ZdG, directorul Dumitru Vangheli a fost suspendat din funcţie şi apoi demis, în timp ce Anastasia Taburceanu a anunţat că pleacă din funcţie şi că va restitui banii încasaţi. Au urmat alte două demisii – Roman Cojuhari din funcţia de director al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP) şi deputatul PAS Radu Marian de la şefia comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe.

Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) „îşi cere scuze de la cetăţeni pentru greşelile comise şi îşi asumă responsabilitatea pentru erorile instituţionale şi umane făcute în gestionarea Moldatsa”, a transmis marţi liderul PAS Igor Grosu. El a spus că investigaţia jurnalistică realizată de Ziarul de Gardă „a fost o lecţie dură”, care a arătat partidului unde a greşit şi unde sunt vulnerabilităţile în sistem”.

Totodată, președintele PAS a anunţat că i-a fost retrasă calitatea de membră al partidului Anastasiei Taburceanu şi a fost votată excluderea din partid şi pentru Mihai şi Petru Bondari şi Lilia Coică, aceştia fiind implicaţi la rândul lor în alte scandaluri. Grosu a cerut guvernului demisia lui Petru Bondari din funcţia de director al companiei „Metalferos”, plus o revizuire a salariilor mari din întreprinderile de stat „Oamenii au dreptul să ceară explicaţii şi să aştepte ca instituţiile statului să funcţioneze corect. Iar noi avem datoria să ne asumăm responsabilitatea atunci când există probleme”, a declarat Igor Grosu.

„Ne cerem scuze pentru greşelile comise. Obiectivul nostru nu s-a schimbat – să ducem ţara în UE, să avem instituţii puternice, să avem o economie dezvoltată. Iar democraţia, instituţiile şi statul de drept se bazează în primul rând pe încredere. Drumul este foarte greu şi s-au făcut greşeli, însă s-au obţinut şi multe realizări importante. Acest obiectiv de ţară e mai presus de interesele de partid. Vom face mai atent curăţenie în echipele noastre, vom continua verificările, vom interveni mai repede când suntem sesizaţi. Ştiu că orice am spune acum va fi întâmpinat cu neîncredere şi revolta oamenilor e firească. Înţeleg că vorbele sunt mai puţin credibile şi e nevoie de acţiuni care să demonstreze că nu am deviat de la principiile integrităţii, corectitudinii şi onestităţii. Şi asta vom face”, a promis preşedintele PAS.

Maia Sandu, confruntată de „boroboațele” de zeci de mii de euro ale verișoarelor: „Nu o recunosc”

La rândul său, preşedinta Maia Sandu a fost întrebată despre rudele sale din structurile statului la o conferinţă de presă susţinută miercuri. Şefa statului a spus că majoritatea şi-au construit cariera „în mod onest”, iar despre Anastasia Taburceanu a spus că „nu o recunoaşte” şi nu-şi poate explica ce s-a întâmplat.

„Nu pot să dau o listă, acum, a tuturor rudelor. Unele dintre ele lucrează în instituţiile statului, cele mai multe lucrează de mult timp. Unele dintre ele lucrează în sectorul privat, iarăşi, de mai mut timp. Oamenii şi-au construit o carieră în timp şi eu cred că marea lor majoritate sunt oameni oneşti şi şi-au câştigat şi continuă să-şi câştige salariul onest. Nu pot să înţeleg ce s-a întâmplat în cazul Anastasiei Taburceanu, nu o recunosc, nu pot să-mi explic aceste lucruri. Din păcate, în fiecare familie sau aproape în fiecare familie există o persoană care face câte o boroboaţă după care te doare capul. Regret acest lucru. (…) Eu mi-am câştigat întotdeauna salariul cinstit şi acesta a fost mesajul meu pentru toţi, inclusiv pentru cei din familie”, a explicat Maia Sandu.

În alte declaraţii publice, șefa statului a spus că nu are nicio legătură cu angajarea verişoarei sale, Anastasia Taburceanu, în funcţia de purtătoare de cuvânt în cadrul Moldatsa. Ea a spus despre venitul pe care l-a incasat verişoara sa în cadrul întreprinderii – în total aproape jumătate de milion de lei moldoveneşti (crica 24.000 de euro) – drept „bani nemeritaţi” şi a subliniat că aceştia trebuie daţi înapoi.

Maia Sandu anunță o serie de „intervenții imediate”

Președintele Republicii Moldova a anunţat miercuri un pachet de măsuri pentru reformarea administrării întreprinderilor de stat, în urma scandalului de la „Moldatsa”.

Printre acestea se numără controale privind cheltuirea banilor publici, verificarea de către SIS (serviciul de informaţii) şi CNA (Centrul Naţional Anticorupţie) a candidaţilor la funcţii de conducere, sancţionarea celor care au încălcat legea în cadrul unei „curăţenii generale” şi evaluarea tuturor contractelor de consultanţă finanţate din asistenţă externă.