Cerința lui Putin care ar putea lovi direct România. Cotidianul britanic The Telegraph susține că la viitoarele discuții de pace, Rusia va cere, probabil, ca prezența NATO în Europa să fie redusă la nivelul din 1997. Pe atunci țara noastră nu era membră a Alianței
Rusia va încerca să profite de noua rundă de negocieri de pace cu Statele Unite și Ucraina pentru a obține concesii care să slăbească apărarea NATO, scrie The Telegraph. Potrivit ziarului britanic, se preconizează că Putin va cere alianței să-și reducă prezența militară la nivelurile din 1997.
Publicația reamintește că, într-un interviu de weekendul trecut, Yuri Ushakov, consilierul Kremlinului pe probleme de politică externă, a declarat că Europa ar trebui să fie inclusă în negocierile dintre oficialii ruși, ucraineni și americani, deoarece continentul ar avea un rol crucial în ajungerea la un acord.
Însă surse diplomatice au declarat pentru The Telegraph că motivul real pentru care Rusia a inclus țările europene a fost acela de a folosi următoarea rundă de negocieri pentru a obține concesii în legătură cu extinderea NATO, pe care Vladimir Putin a numit-o în repetate rânduri „cauza principală” a războiului.
Kremlinul a sugerat anterior că președintele rus ar putea fi dispus să facă compromisuri în alte chestiuni dacă îi sunt îndeplinite cerințele esențiale, care se rezumă, în esență, la privarea Ucrainei de suveranitate și la obligarea NATO să-și reducă expansiunea spre est.
„Putin va cere probabil ca prezența NATO în Europa să fie redusă la nivelul din 1997, înainte ca fostele țări din blocul estic să înceapă să adere la alianță.“, a scris The Telegraph.
Potrivit ziarului, acest lucru ar însemna o posibilă retragere a trupelor NATO din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, precum și din Finlanda, care a aderat la alianță în 2023. Toate cele cinci țări au graniță comună cu Rusia. România a aderat la NATO în 2004.
Săptămâna trecută, Rusia a acceptat să organizeze luna viitoare la Abu Dhabi discuții tehnice trilaterale, după o pauză îndelungată în negocierile mediate de SUA.
Într-un interviu acordat presei de stat, Ușakov a declarat că nu se așteaptă ca întâlnirea să aducă progrese semnificative, descriind-o drept o „încercare preliminară”.
Rundele anterioare de negocieri nu au reușit să asigure un armistițiu, deoarece Putin a cerut în repetate rânduri ca Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, să cedeze teritorii din regiunea Donbas din est, pe care forțele ruse nu le-au cucerit încă.
Moscova consideră că această concesie a fost făcută în numele Kievului de către Donald Trump, cu ocazia întâlnirii sale cu Putin din Alaska, de anul trecut.
„Înainte, după întâlnirea de la Anchorage, părea că administrația americană ar putea să impună ceva și să oblige Kievul să se conformeze. Dar, până acum, acest lucru nu a funcționat cu adevărat”, a declarat domnul Ușakov. „Asta pentru că nu este suficient să discutăm doar cu Kievul; trebuie să discutăm cu întreaga Europă, care susține pe deplin Kievul.”, a continuat acesta.
Într-un interviu acordat televiziunii ucrainene, Zelenski a anunțat că discuțiile trilaterale vor avea loc „luna viitoare”.
El a afirmat că această întâlnire nu va pune capăt războiului, dar că echipa sa va încerca să obțină încetări limitate ale focului, care să vizeze exporturile de energie și cereale, precum și schimburi de prizonieri.
„Acestea sunt măsuri concrete, în timp ce o întâlnire la nivel de lideri reprezintă o ocazie de a obține ceva concret în urma reuniunii noastre trilaterale”, a declarat Zelenski.
„Asta este ceea ce solicităm și propunem. Nu o cerem, ci o propunem părții americane. Asta ar demonstra seriozitate.”
„Dar dacă aceasta este doar o manevră politică și Putin spune pur și simplu «Da, sunt gata» pentru că nu dorește o escaladare a conflictului cu America înainte de alegeri, atunci vom vedea foarte repede, în noiembrie, dacă a fost sau nu o manevră.”