Cum a ajuns Marea Neagră cea mai periculoasă rută maritimă din lume. Este mai sigură navigația prin Strâmtoarea Ormuz

Marea Neagră a devenit oficial cea mai periculoasă rută maritimă din lume după ce a depășit Strâmtoarea Ormuz și Golful Persic, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Schimbarea dramatică de tactică în războiul dintre Kiev și Moscova a transformat bazinul maritim într-o zonă de conflict direct pentru flotele civile.

Echipajele petrolierelor, navelor de marfă și transportatoarelor de cereale care intră în mare în apropierea UE și NATO trebuie să înfrunte o serie de atacuri cu drone, rachete sau ambarcațiuni încărcate cu explozibili, în timp ce Rusia și Ucraina își intensifică lupta pentru această rută vitală.

 Loading ...

CONTROVERSĂ Cine ar putea să preia conducerea Serbiei după înfrângerea lui Vucic. Cardiologul Ilija Srdanović, inima mișcării Lista Studenților, nu susține aderarea Serbiei la UE și se opune sancțiunilor împotriva Rusiei

17:51

NEWS ALERT Anchetă la Biroul Vamal de Frontieră Aeroport Otopeni Călători, pentru dispariția unei sume de aproape 700.000 de euro

17:46

De la începutul anului, peste 570 de nave comerciale au fost lovite sau afectate în urma atacurilor din Marea Neagră, iar cel puțin 40 de marinari au fost uciși, în comparație cu 24 de decese confirmate în Strâmtoarea Ormuz. Doar în lunile iulie – septembrie au fost atacate 378 de nave, ceea ce înseamnă că intensitatea acestora a crescut de peste 5 ori față de lunile anterioare, ajungând la peste 4 atacuri pe zi în medie.

Unele companii de transport maritim sunt pregătite să înfrunte riscurile transportului de petrol din Orientul Mijlociu, însă tot mai multe nu mai sunt dispuse să-și trimită navele în Marea Neagră, acolo unde marjele de profit sunt mai mici, iar comerțul este mult mai periculos.

„Pentru mine, Marea Neagră și escalele în porturile ucrainene sunt aproape sinucigașe”, a declarat Oleg Grygoriuk, președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transportul Maritim din Ucraina. „Sentimentul general este că există o amenințare permanentă pentru viața oamenilor.”

Moscova este responsabilă pentru aproximativ 90% din atacurile din ultimele 45 de zile. După ce Ucraina reușise să mențină inițial un coridor sigur de export, Rusia a început să vâneze în mod deliberat navele comerciale străine încărcate cu cereale sau produse agricole pentru a sufoca economia ucraineană.

Pericolul s-a mutat din estul mării direct în bazinul vestic. Doar în luna octombrie, dronele și atacurile au lovit cargouri în proximitatea sau chiar în interiorul apelor teritoriale ale României și Bulgariei. În timp ce Bulgaria a cerut oficial sprijin aerian suplimentar și sisteme antidrone din partea NATO, președintele Nicușor Dan a acuzat vineri Rusia de escaladarea războiului la granița cu Alianța Nord-Atlantică.

Motivul escaladării atacurilor în Marea Neagră a plecat de la o campanie ucraineană cu drone împotriva navelor rusești, care a început cu scopul de a întrerupe aprovizionarea cu motorină în Crimeea, dar s-a extins rapid la transportul maritim din Strâmtoarea Kerci. În septembrie, Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Acțiune ale SUA, a declarat că Kievul a atacat peste 300 de nave rusești în 11 săptămâni. Printre ținte s-au numărat nu doar petrolierele sancționate, ci și ambarcațiuni care transportau cereale rusești.

Reacția Kremlinului a fost intensificarea atacurilor împotriva navelor care se îndreaptă spre porturile Ucrainei, într-un efort pe care Moscova l-a menținut chiar dacă atacurile Kievului au încetinit. Atacurile rusești au avut o pondere de aproximativ 90% din atacurile asupra navelor civile din Marea Neagră în ultimele 45 de zile.

Geografia atacurilor a devenit, de asemenea, mult mai puțin discriminatorie. „Avem cu adevărat un război fără limite între Rusia și Ucraina, care va afecta toate celelalte state de la Marea Neagră”, a declarat Andrii Klymenko, șeful Institutului de Studii Strategice de la Marea Neagră, un grup de monitorizare.

Asigurătorii au declarat pentru FT că asigurarea de război ar putea ajunge la 15% din valoarea încărcăturii unei nave, aproape dublu față de rata pentru navele din Golful Persic. Acest lucru i-a determinat pe armatori să utilizeze nave mai vechi, care sunt în general mai ieftin de asigurat deoarece coca lor valorează mai puțin.

Pentru a evita atacurile, Ucraina a deviat cerealele prin porturi dunărene mai mici, însă capacitatea de operare a acestora este foarte mică deoarece și acestea sunt atacate în mod constant. De asemenea, Rusia a redirecționat cerealele pe rute mult mai scumpe, prin Marea Neagră și prin Vladivostok, în Orientul Îndepărtat.

Consecințele se extind mult dincolo de Ucraina și Rusia. Exporturile de produse agricole ale Kievului pe cale maritimă s-au prăbușit la 1,4 milioane de tone în august – cu aproximativ 75% sub nivelurile de dinainte de război, potrivit Ministerului Agriculturii din Ucraina.